Grâul Moldovei, afacere de miliarde! Trei companii controlează peste jumătate din exporturi

14 Nov. 2026, 11:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a exportat aproape 773 de mii de tone de grâu în primele patru luni ale sezonului agricol 2026–2027, cu 47,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea livrărilor externe a explodat la aproape 3 miliarde de lei, însă în spatele acestor cifre se ascunde o problemă. Este vorba de costurile logistice care s-au dublat, iar fermierii ajung să încaseze mai puțin decât ar sugera prețurile de export.

Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, exporturile de grâu au totalizat 772.862 de tone, față de 522.956 de tone în intervalul similar din 2025. Este al doilea cel mai bun rezultat pentru această perioadă din ultimii șase ani, fiind depășit doar de sezonul 2021–2022, când au fost exportate peste 833 de mii de tone.

Încasările din exporturi au crescut și mai rapid decât volumele, cu 60,2%, de la 1,85 miliarde de lei la 2,96 miliarde de lei. Prețul mediu de export a ajuns la 3,83 lei pentru un kilogram, cu 8,5% peste nivelul înregistrat anul trecut și cu aproape 28% peste cel din 2024.

Cu toate acestea, creșterea prețurilor nu se traduce automat în venituri mai mari pentru agricultori. Economistul atrage atenția că logistica s-a scumpit de două ori față de sezonul precedent, iar o parte importantă din prețul de export este consumată de transport. Prin urmare, prețul net care revine producătorilor agricoli este mai mic în actualul sezon.

O evoluție în creștere a fost înregistrată în octombrie, când Moldova a exportat 167.328 de tone de grâu, față de numai 39.517 tone în aceeași lună a anului trecut. Practic, livrările au crescut de 4,2 ori. În septembrie au fost exportate alte 227.369 de tone, iar împreună cele două luni au adus un volum cu 83% mai mare decât în perioada similară din 2025.

Prețul mediu de export a urcat în octombrie la 4,09 lei/kg, cel mai ridicat nivel lunar din 2026. Potrivit lui Rija, majorarea a fost influențată atât de scumpirea transportului, cât și de livrările către destinații îndepărtate, precum Israelul, unde contractele includ cheltuielile logistice.

România rămâne principalul cumpărător al grâului moldovenesc, cu aproape 288 de mii de tone, echivalentul a 37,3% din total. Urmează Italia, cu 149.762 de tone, Israelul, cu 92.837 de tone, Grecia, cu 75.782 de tone, și Turcia, cu 62.579 de tone. În total, statele Uniunii Europene au absorbit 67,5% din exporturile de grâu ale Republicii Moldova.

Cele mai ridicate prețuri medii au fost înregistrate la livrările către Turcia, de 4,25 lei/kg, și Israel, de 4,10 lei/kg. Aceste valori reflectă însă și costurile mai mari de transport, astfel că nu indică neapărat o rentabilitate superioară pentru producători.

Piața exporturilor rămâne puternic concentrată în mâinile câtorva companii. Doar trei operatori au expediat peste hotare 416.196 de tone de grâu, reprezentând aproape 54% din total. Liderul este RUSAGRO-PRIM, cu 160.648 de tone, urmat de AGRO-NOVA PRIM, cu 145.958 de tone, și OROM-IMEXPO, cu 109.590 de tone.

13 Nov. 2026, 16:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
13 Nov. 2026, 16:53 // Bani și Afaceri //  bani.md

Sectorul energiei electrice din surse regenerabile din Republica Moldova se confruntă cu o criză majoră, producătorii locali anunțând că sunt constrânși să își reducă sau chiar să își sisteze livrările în rețea începând cu data de 16 noiembrie 2026. Autoritățile deocamdată nu au comentat situația creată. Decizia vine ca urmare a costurilor de decontare a dezechilibrelor, pe care operatorii din domeniu le consideră imposibil de evitat sau de achitat în actualul cadru de reglementare. Anunțul vizează cele cinci Părți Responsabile pentru Echilibrare (PRE) care gestionează un portofoliu de 334 de puncte de producere, însumând o putere instalată totală de 584,21 MW – ceea ce reprezintă aproape întreaga capacitate de energie regenerabilă din țară. Reprezentanții sectorului subliniază că măsura nu este una dorită și nu urmărește provocarea unei crize energetice, ci este o decizie de avarie menită să prevină falimentul iminent al companiilor. Sistarea livrărilor urmează să se realizeze cu respectarea strictă a obligațiilor legale, tehnice și contractuale, inclusiv notificarea prealabilă a operatorului de sistem de transport.

Rădăcinile blocajului: piețe lipsite de lichiditate și prețuri distorsionate

Companiile susțin că problemele acute au început la 1 iulie, odată cu intrarea în vigoare a unui nou mecanism pe piață și cu rezilierea, la indicația Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), a contractelor bilaterale cu preț fix.

Începând cu sfârșitul lunii august, comercializarea energiei a fost mutată exclusiv pe piețele administrate de Operatorul Pieței de Energie Electrică (OPEM) – Piața pentru Ziua Următoare (PZU) și Piața Intrazilnică (PI).

Potrivit producătorilor, aceste piețe suferă de o lichiditate insuficientă, tranzacțiile fiind adesea aproape inexistente. În plus, reglementările actuale și restricțiile impuse pe anumite intervale orare (precum intervalul 08:00–22:00, conform unei decizii CNMC), alături de limitările capacităților de export spre Ucraina și impactul mecanismului CBAM, au distorsionat grav formarea prețurilor.

Pierderi financiare de zeci de milioane de lei

Astfel ei susțin că lipsa instrumentelor funcționale de echilibrare și erorile de prognoză au generat costuri de dezechilibru exorbitante.

În anumite intervale, prețurile de dezechilibru au atins niveluri cuprinse între 7.900 și 12.000 MDL/MWh, în timp ce prețurile medii lunare au coborât până la valori negative (de exemplu, -1,57 lei) în perioadele de vârf de producție.

Doar într-o singură lună, costurile acumulate au depășit 60,2 milioane de lei (fără TVA), o sumă care depășește veniturile întregii industrii și afectează grav solvabilitatea și bonitatea financiară a companiilor.

Blocaj instituțional și apeluri către autorități

Producătorii acuză lipsa de reacție a autorităților și absența unor soluții viabile, cum ar fi implementarea sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) sau ajustarea metodologiilor de calcul conform practicilor europene și regulamentelor ACER. Deși au fost transmise notificări oficiale și s-a solicitat convocarea de urgență a unei ședințe de dialog cu factorii de decizie, situația rămâne nerezolvată.

Dacă nu vor fi identificate urgent mecanisme funcționale de echilibrare și corecție a pieței, avertizează reprezentanții PRE, sectorul regenerabilelor din Republica Moldova riscă un blocaj total, punând în pericol atât investițiile realizate, cât și securitatea aprovizionării cu energie a consumatorilor.