Preţul petrolului scade cu 1,3% pe măsură ce Europa se distanţează de petrolul rusesc

Preţul petrolului a scăzut miercuri, în condiţiile în care creşterea dolarului a făcut ca barilul să fie mai scump, Germania, cea mai mare economie a Europei, şi-a accelerat planurile de a se desprinde de petrolul rusesc, iar epidemia de coronavirus a umbrit perspectivele economice ale Chinei, scrie ZF.

Cotaţiile futures ale ţiţeiului Brent au scăzut cu 1,34 dolari, sau 1,3%, la 103,65 dolari pe baril la ora 13:53 GMT. Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate au scăzut cu 1,50 dolari, sau 1,5%, la 100,20 dolari pe baril.

Gigantul energetic rus Gazprom a anunţat că a oprit livrările de gaze către Bulgaria şi Polonia, într-o escaladare majoră a disputei dintre Rusia şi Occident din cauza Ucrainei.

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Rusia se foloseşte de combustibilii fosili pentru a şantaja UE, dar a adăugat că era combustibililor fosili ruşi în Europa se apropie de sfârşit. De asemenea, ea anunță că era combustibililor fosili din Rusia se va încheia.

#BRENT #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.