Lovitura supremă pentru Putin! Finlanda este tot mai aproape de NATO

Finlanda este tot mai aproape de NATO, iar aderarea acestei țări la Alianța Nord-Atlantică va forța și mâna Suediei să facă această mutare. Aderarea la NATO nu este însă una lipsită de riscuri, dar războiul din Ucraina a schimbat toate datele în materie de securitate în Europa.

Finlanda este țară neutră, dar are o graniță de 1300 de km cu Rusia, care o pune într-o poziție vulnerabilă, având în vedere mutările Moscovei din ultimele luni. Aderarea la alianța militară a fost un subiect intens discutat, iar țara pare tot mai aproape de o decizie. În 28 februarie Finlanda a luat o decizie istorică și a trimis ajutor militar Ucrainei, aderând astfel la poziția țărilor membre NATO.

„Nu voi da niciun fel de calendar, dar cred că se va întâmpla destul de repede”, a declarat prim-ministrul finlandez Sanna Marin săptămâna trecută.

Fostul prim-ministru finlandez, Alexander Stubb, a declarat că, în mod sigur, Finlanda va solicita aderarea la NATO la jumătatea lunii mai.

O astfel de decizie nu va fi una lipsită de riscuri. „Dacă Finlanda va solicita aderarea la NATO, ar trebui să fie pregătită pentru anumite riscuri, care sunt greu de anticipat, cum ar fi tensiunile în creștere asupra granița dintre Finlanda și Rusia”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. În luna martie Rusia a amenințat Finlanda și a spus că aderarea țării la NATO ar avea repercusiuni politice şi militare serioase.

Finlanda și Rusia au o istorie complicată. După cel de-al doilea război mondial, Moscova i-a permis Finlandei să rămână democratică și să-și dezvolte instituțiile independente, cu condiția să adopte un statut de neutralitate în cazul unor conflicte militare. Tratatele de pace din 1947 au stabilit atât neutralitatea Finlandei, cât și frontiera ei de aproximativ 1.300 de kilometri cu Rusia. Una dintre condițiile puse de Rusia a fost ca Finlanda să nu adere la NATO.

NATO a fost creată în 1949 pentru a contracara amenințarea expansiunii sovietice. De la căderea zidului Berlinului, mai multe țări est-europene – printre care și România – au aderat la NATO. Cea mai cunoscută prevedere este cea din articolul 5, care spune că statele se vor apăra reciproc în cazul unui atac împotriva oricărui stat membru.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#aderare #NATO #Finlanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 2.500 de cetățeni ai Republicii Moldova s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Datele au fost prezentate de Comisia Electorală Centrală, după ce joi, 14 august, a expirat termenul-limită pentru înregistrare.

Astfel, numărul total al persoanelor înregistrate este de 2.606. Cei mai mulți solicitanți, 1.399 la număr, sunt din Statele Unite ale Americii. Top-ul este urmat de Canada, unde 682 de cetățeni s-au înregistrat.

Urmează Suedia, cu 166 de înregistrări, Finlanda – 121, Norvegia – 109, Australia – 57, Islanda – 38, Japonia – 14, Republica Correa – 13 și Noua Zeelandă cu 7 înregistrări.

Conform procedurii, CEC urmează să desfășoare etapa de verificare și confirmare a cererilor de înregistrare pentru votul prin corespondență, prin verificarea identității alegătorilor înregistrați.

„Această procedură este efectuată pe baza comparării/potrivirii semnalmentelor faciale de pe fotografia atașată de alegător cu poza de pe actul de identitate din fotografia atașată și cu cea mai recentă fotografie a alegătorului din Registrul de stat al populației.
În procesul de verificare a identității, organul electoral poate să notifice alegătorul să actualizeze parțial sau în întregime datele, pentru a face posibilă identificarea. Actualizarea datelor poate fi efectuată cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Despre rezultatul verificării, alegătorul va fi notificat prin mesaj expediat la adresa electronică indicată, cu explicarea, după caz, a condițiilor ce nu au făcut posibilă identificarea”, informează autoritatea.

La scrutinul din 2024, 1986 de alegători s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. Metoda alternativă a fost posibilă doar în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Islanda și Finlanda.