Miliardar de pe piața criptomonedelor: "Bitcoin nu are niciun viitor ca rețea de plăți"

Fondatorul bursei de criptomonede FTX a spus că Bitcoin nu are viitor ca rețea de plăți și a criticat moneda digitală pentru ineficiența sa și costurile mari de mediu, potrivit Financial Times.

O alternativă la sistem se numește rețeaua „proof of stake”, unde participanții pot cumpăra jetoane care le permit să se alăture rețelei. Cu cât dețin mai multe jetoane, cu atât pot extrage mai multe.

Fondatorul și directorul executiv al FTX, Sam Bankman-Fried, a declarat pentru Financial Times că rețelele „proof of stake” ar trebui să evolueze ca o rețea de plăți, deoarece sunt mai ieftine și consumă mai puțină energie.
Blockchain Ethereum, care găzduiește al doilea cel mai mare eter de criptomonede, a lucrat pentru a trece la această rețea.

Bankman-Fried a mai spus că nu crede că Bitcoin trebuie să funcționeze ca criptomonedă și că ar putea avea încă un viitor ca „un activ, o marfă și un depozit de valoare” precum aurul, potrivit sursei citate.
Bitcoin a atins cel mai scăzut nivel din decembrie 2020 săptămâna trecută, după prăbușirea TerraUSD, o așa-numită monedă stabilă.

FTX, pe care Bankman-Fried l-a fondat în 2019, a fost evaluat la 32 de miliarde de dolari într-o rundă de finanțare din februarie, iar Bankman-Fried însuși are o valoare de 21 de miliarde de dolari, potrivit Forbes.

#cripto #plati #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, susține că sistemul de subvenționare în agricultură se află într-o criză financiară profundă, generată de creșterea accelerată a datoriilor față de agricultori, mult peste nivelul fondurilor alocate anual de stat.

Potrivit lui Slusari, în anul 2021 fondul de subvenționare în agricultură a fost de 1,1 miliarde de lei, iar datoriile restante pentru plata subvențiilor constituiau aproximativ 1 miliard de lei. „În anul 2026 fondul este planificat la 1,7 miliarde de lei, însă datoriile la achitarea subvențiilor pentru doi ani s-au ridicat deja la circa 4 miliarde de lei”, afirmă acesta.

Slusari subliniază că, în ultimii cinci ani, sprijinul acordat agricultorilor a crescut nesemnificativ raportat la volumul restanțelor. „În 5 ani sprijinul agricultorilor s-a majorat doar cu aproape 55%, însă datoriile au crescut de patru ori”, a menționat el.

În aceste condiții, Alexandr Slusari afirmă că mecanismul de subvenționare nu mai este funcțional. „Sistemul de subvenționare a ajuns într-un colaps financiar, când este nevoie de aproximativ 2,4 fonduri de subvenționare pentru achitarea datoriilor din anii 2024–2025, fără achitarea subvențiilor pe măsurile curente din anul 2026”, a avertizat Slusari.

Acesta susține că actuala criză din finanțarea agriculturii a fost generată în perioada în care Ministerul Agriculturii a fost condus de Vladimir Bolea, în prezent ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. „În orice companie privată, un manager care ar fi admis o asemenea discrepanță imensă demult ar fi fost concediat cu ”volcii bilet”. Nimeni nu l-ar mai fi angajat nici măcar ca paznic la stână. La noi omul după 2,5 ani de managment defectuos este mutat de la ministerul agriculturii la alt minister cu gestionarea bugetului de căteva ori mai mare. (…) Criza de proporție în finanțarea agriculturii a fost generată de domnul Vladimir Bolea, iar rezolvarea acestei situații va fi foarte grea”, afirmă Slusari.

Slusari a mai precizat că are „multe întrebări la activitatea curentă a Ministerului Agriculturii”, însă consideră că problema subvențiilor reprezintă una dintre cele mai grave crize structurale cu care se confruntă sectorul agricol în prezent.

Conform datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei.