Încet, încet renunțăm la zahăr? India restricționează exporturile

India a impus restricţii la exporturile de zahăr, pentru prima dată în ultimii şase ani, plafonând exporturile din acest sezon la zece milioane de tone, conform unui ordin guvernamental publicat marţi, pentru a preveni creşterea preţurilor pe plan intern, după ce un volum record a fost vândut pe piaţa globală, transmite Reuters.

Potrivit sursei citate, în urma anunțului, preţul zahărului rafinat la Londra a urcat cu peste 1%.

Conform noului ordin al Guvernului, exportatorii vor fi nevoiți să solicite permisiunea pentru orice livrări în afara ţării în perioada 1 iunie – 31 octombrie.

India este cel mai mare producător mondial de zahăr şi al doilea mare exportator după Brazilia. De asemenea, India este al doilea mare producător mondial de grâu.

„Guvernul este îngrijorat de preţul ridicat al alimentelor şi, de aceea, încearcă să se asigure că rămâne suficient zahăr în ţară pentru a acoperi necesarul intern”, a declarat un dealer din Mumbai, angajat la o firmă globală de trading.

Iniţial, India intenţionase să restricţioneze exporturile de zahăr la opt milioane de tone, dar ulterior Guvernul a decis să majoreze cantitatea datorită estimărilor privind producţia ridicată a ţării.

Asociaţia Procesatorilor de Zahăr a revizuit în creştere estimările privind producţia la 35,5 milioane de tone, faţă de prognoza precedentă, de 31 milioane de tone. Până acum, procesatorii de zahăr din India au semnat contracte pentru a exporta 9,1 milioane de tone de zahăr în sezonul 2021/2022 şi deja au livrat 8,2 milioane de tone, scrie Agerpres.

Amintim că, la data de 14 mai, India a anunţat interzicerea exporturilor de grâu, pe fondul scăderii producţiei ca urmare a unor valuri extreme de căldură.

După ce anterior s-au angajat să furnizeze grâu ţărilor dependente de exporturile din Ucraina, autorităţile de la New Delhi au explicat că vor să asigure securitatea alimentară pentru cei 1,4 miliarde de locuitori ai Indiei. Însă, decizia Indiei a generat critici din partea miniştrilor Agriculturii din grupul G7, care au apreciat că o astfel de măsură va înrăutăţi criza mondială.

#export #zahar #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.