Cine sunt oamenii lui Putin care nu au vrut să lupte în războiul din Ucraina

Peste 100 de soldaţi ai Gărzii Naționale Rusiei au fost concediați pentru că au refuzat să lupte în Ucraina, arată documente judiciare postate pe site-ul unei instanţe locale, relazează The Guardian. Concedierea membrilor Rosgvardia a ieşit la iveală după ce militarii ruşi au contestat măsura.

Cazul celor 115 membri ai Gărzii Naționale a Rusiei, cunoscută ca armata privată a lui Vladimir Putin, a ieşit la lumină miercuri, după ce o instanță locală rusă a respins procesul lor colectiv care contesta concedierea lor anterioară.

Potrivit deciziei tribunalului, publicată pe site-ul său, procesul a fost respins după ce judecătorul a stabilit că soldații au fost concediați pe bună dreptate pentru că au „refuzat să îndeplinească o misiune oficială” de a lupta în Ucraina.

Procesul a fost foarte rapid

Andrei Sabinin, avocatul care i-a reprezentat pe cei 115 soldați, a declarat că decizia instanței a fost „fără precedent de rapidă”, având în vedere complexitatea cazului.
„Îmi exprim îndoielile cu privire la corectitudinea procesului în ansamblu, deoarece clienților mei nu li s-a permis să cheme anumiți martori, iar mai multe documente au fost respinse de către instanță”, a spus Sabinin.

Potrivit lui Sabinin, comandanții unității Rosgvardia le-au oferit soldaților opțiunea de a nu lupta, iar concedierea lor a fost ilegală.
Ce este Rosgvardia
Rusia a creat Rosgvardia în 2016 , o forță militarizată separată de armată, pentru a lupta împotriva terorismului și pentru a menține ordinea publică.

De la înființarea sa, membrii Rosgvardia, care este deseori numită „armata privată” a lui Putin, au fost implicați mai ales în acțiuni de reprimare a protestelor pașnice antiguvernamentale.

Analiștii militari au făcut legătura între utilizarea intensă de către Rusia a soldaților Rosgvardia în Ucraina și obiectivele strategice ale Moscovei de a captura și de a menține principalele orașe ucrainene, inclusiv Harkov şi Kiev.

Armata lui Putin ar fi fost antrenată pentru capturarea Kievului

Mihail Afanasyev, redactorul-șef al Novy Fokus din regiunea rusă Hakasia, a fost arestat de forțele de securitate luna trecută din cauza unui reportaj despre alţi membri Rosgvardia care au refuzat, de asemenea, să lupte în Ucraina, potrivit unor documente obţinute de The Guardian.

Mărturiile membrilor Rosgvardia menționate în raportul lui Afanasyev confirmă rapoartele anterioare potrivit cărora 11 membri ai Rosgvardia din Hakasia au refuzat să participe la războiul din Ucraina.

Mărturiile sugerează că invazia Kremlinului în Ucraina a fost inițial concepută ca un atac fulger asupra Kievului, cu scopul de a captura capitala.

Un soldat din Roskgvardia a declarat în fața instanței că comandantul său a instruit unitatea cu trei zile înainte de invazie că vor fi trimiși în Ucraina pentru a „patrula străzile și intersecțiile din Kiev”.

#armata #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.