Rusia face tot posibilul să transforme Ucraina într-o țară fără ieșire la mare

Dar aceste eșecuri nu ar trebui să ascunde faptul că forțele ruse au realizat și câștiguri strategice importante – nu în ultimul rând prin întreruperea accesului Ucrainei la Marea Neagră. Deși a eșuat în nord, Rusia a ocupat rapid zone mari din sudul Ucrainei, asigurând o mare parte a coastei de-a lungul Mării Azov, stabilind podul de uscat mult căutat între Rusia și Crimeea.

Scopul final al Moscovei este extinderea controlului teritorial al Rusiei de-a lungul întregii coaste de nord a Mării Negre, transformând Ucraina într-o țară fără ieșire la mare. Ucraina este hotărâtă să împiedice acest lucru. A luptat cu forțele ruse la vest de Herson până la oprire și a lansat atacuri cu rachete împotriva navelor rusești, cel mai spectaculos prin scufundarea navei de comandă ruse, Moskva.

Consecințele blocadei

Consecințele blocadei sunt grave – nu doar pentru Ucraina, ci și pentru sutele de milioane de oameni care se bazează pe cerealele ucrainene pentru a supraviețui. În mod normal, 98% din aceste exporturi pleacă din Ucraina pe mare. Acum, majoritatea se află în silozuri și alte locuri de depozitare din Ucraina – un total de aproximativ 25 de milioane de tone metrice de porumb și grâu care este „echivalent cu consumul anual al tuturor țărilor cel mai puțin dezvoltate din lume”.

Eforturile de a transporta grâu și alte cereale către alte porturi de pe Marea Neagră și Baltică pe drum și pe calea ferată nu pot merge decât atât de departe. Nu numai că există o lipsă de camioane și combustibil, dar ecartamentul feroviar ucrainean și european este diferit, necesitând tranzite greoaie de mărfuri.

Blocada Rusiei contribuie la o criză alimentară globală de proporții potențial catastrofale. „Eșecul deschiderii acelor porturi din regiunea Odesa va fi o declarație de război la adresa securității alimentare globale”, a declarat David Beasley, șeful Programului Alimentar Mondial, Consiliului de Securitate al ONU. „Nu este vorba doar despre Ucraina, este vorba despre cei mai săraci dintre săracii din întreaga lume, care sunt în pragul înfometării în timp ce vorbim.”

Neimplicarea celorlalte țări

Până acum, diplomația la ONU nu a făcut niciun progres. Rusia dă vina pe sancțiunile occidentale pentru criza alimentară globală și pe Ucraina pentru blocarea transporturilor maritime prin exploatarea porturilor sale. Propunerea sa de a permite transporturile de cereale în schimbul ridicării tuturor sancțiunilor nu este gravă. Între timp, timpul se scurge, deoarece o nouă recoltă de cereale nu va avea unde să fie depozitată.

Totuși, aceasta nu este prima dată când o marfă globală critică este perturbată de război. În timpul războiului tancurilor din anii 1980, Iranul a blocat exporturile de petrol irakiene și a plasat mine pe tancurile care transportau petrol irakian. Statele Unite și alte țări au răspuns prin escortarea tancurilor pentru a restabili fluxul de petrol.

Deși simplă în teorie, o astfel de misiune de escortă navală ar trebui să depășească două obstacole: Rusia și Turcia. Rusia ar trebui să coopereze, fie explicit, fie tacit. Dacă ar fi explicit, Moscova ar fi de acord să permită transporturile, poate după ce inspectorii internaționali au verificat că doar exporturile de alimente părăsesc Ucraina și că nu au fost trimise arme înapoi.

Conflictul militar este predispus la accidente și calcule greșite – precum și la escaladare neintenționată. Acesta este unul dintre motivele pentru care SUA și alte țări NATO au tras o linie strictă între a ajuta Ucraina să se apere și a participa efectiv la conflict. Acesta este motivul pentru care au respins apelurile pentru o zonă de excludere a zborului, care risca ciocniri directe cu forțele ruse, potrivit Politico.

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.