Rachetele trimise de SUA armatei ucrainene creează tensiuni şi atrag ameninţări din partea Rusiei

Ruşii au ameninţat că acest ajutor militar ar putea duce la o escaladare a conflictului din Ucraina şi chiar la extinderea lui. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, spune că anunţul preşedintelui Joe Biden de a livra muniţie Ucrainei creşte riscul ca o „ţară terţă” să fie târâtă în conflict.

Preşedintele Joe Biden a anunţat, marţi că SUA furnizează Ucrainei sisteme de rachete şi muniţii „mai avansate“, pe măsură ce războiul său cu Rusia continuă. Reacţiile oficialilor ruşi la acest anunţ nu au întârziat să apară. Rusia a acuzat SUA că încearcă să prelungească războiul din Ucraina şi că pune „gaz pe foc“ furnizând arme Kievului.

„Credem că Statele Unite adaugă intenţionat şi sârguincios gaz pe foc. Astfel de provizii nu contribuie la dorinţa conducerii ucrainene de a relua negocierile de pace“, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit CNN.

Mai mult, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, afirmă că anunţul preşedintelui Joe Biden de a livra noi arme creşte riscul ca o „ţară terţă“ să fie târâtă în conflict.

„Asemenea riscuri există, desigur. Ceea ce cere regimul de la Kiev din punct de vedere economic de la patronii săi occidentali depăşeşte decenţa şi comunicarea diplomatică în primul rând, iar în al doilea rând este o provocare directă de a implica Occidentul în ostilităţi“, a spus Lavrov, conform Ria Novosti, o agenţie de presă din Rusia.

Valoarea noului pachet militar pe care îl trimit SUA Ucrainei este de 700 de milioane de dolari, iar acesta include sisteme de rachete HIMARS, care pot lovi cu precizie o ţintă aflată la 80 de kilometri distanţă.
Noul pachet de asistenţă de securitate va include şi radare de supraveghere aeriană, arme antitanc Javelin, arme antiblindate, proiectile de artilerie, elicoptere, vehicule tactice şi piese de schimb pentru a ajuta ucrainenii să continue întreţinerea echipamentelor militare.

Autorităţile ucrainene au cerut de multă vreme Statelor Unite să furnizeze sisteme de rachete de înaltă tehnologie, cu rază medie de acţiune. Statele Unite nu au fost dispuse anterior să furnizeze armele de teamă că ar putea fi folosite împotriva unor ţinte din Rusia, dar SUA spun că Kievul a dat asigurări că acest lucru nu se va întâmpla.

Mai mult, preşedintele Biden a spus că ajutorul letal va întări poziţia de negociere a Kievului împotriva Rusiei şi va face o soluţie diplomatică mai probabilă. „Nu încurajăm şi nu îi dăm posibilitatea Ucrainei să lovească dincolo de graniţele sale. Nu vrem să extindem războiul doar pentru a provoca durere Rusiei“, a spus Joe Biden, în un editorial semnat în cotidianul New York Times.

La finalul săptămânii trecut, o cunoscută gazdă de televiziune din Rusia a avertizat că transportul de sisteme de rachete cu rază lungă de acţiune către Ucraina va „trece o linie roşie“ care ar provoca un răspuns foarte dur din partea Rusiei, conform CNN.

În schimb, administraţia Biden a spus clar că nu va trimite muniţie pentru sistemul de rachete de artilerie de înaltă mobilitate care poate lovi adânc în teritoriul Rusiei.

„SUA doresc să ofere toată asistenţa pe care o pot oferi ucrainenilor fără a escalada situaţia până la un punct în care războiul se extinde sau merge într-o direcţie teribilă“, a spus şi secretarul armatei Christine Wormuth, conform CNN.

De asemenea, guvernul german a promis că va trimite un sistem de apărare aeriană în Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz le-a spus parlamentarilor că sistemul IRIS-T este cel mai modern deţinut de Germania şi va permite Ucrainei să apere un întreg oraş împotriva atacurilor aeriene ruseşti.

Cancelarul Germaniei a fost şi el avertizat de Putin cu privire la sistemele de apărare pe care urmează să le trimită Ucrainei. Într-un apel telefonic, Putin i-a avertizat pe Scholz şi pe preşedintele francez Emmanuel Macron împotriva trimiterii de arme în Ucraina, spunând că ar risca să continue să destabilizeze situaţia, scrie Business Insider.

#rachete #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.