Elon Musk oferă noi sisteme Starlink pentru armata ucraineană

Forţele armate ale Ucrainei au primit noi sisteme de comunicaţii prin satelit Starlink de la fondatorul şi CEO-ul SpaceX, Elon Musk, transmite The Guardian.

Într-un tweet de sâmbătă, Ministerul ucrainean al Apărării a anunţat: „Multitaskerul Elon Musk reuşeşte nu doar să lucreze la pregătirile pentru misiunea pe Marte, ci şi să transmită Starlink serviciilor noastre de informaţii atât de necesare pentru misiunile lor speciale”.

Reprezentanţii armatei ucrainene au mai afirmat că ”apără libertatea pe Pământ pentru ca aceasta să poată fi stabilită şi pe Marte”.

Serviciul de internet al miliardarului Elon Musk a devenit un colac de salvare pentru Ucraina în războiul cu Rusia, de la lovituri de artilerie la apeluri Zoom.

Trupele ucrainene care au rezistat în combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol au reușit să mențină legătura cu comandanții lor și chiar cu Zelenski – și să dea interviuri video în direct jurnaliştilor – pentru că aveau un sistem Starlink în fabrica asediată.

Starlink – și utilizarea de către Ucraina a rețelei de satelit, atât pentru militari, cât și pentru civili – a zădărnicit eforturile Rusiei de a separa țara est-europeană de lumea exterioară, oferind Kievului o victorie atât de necesară împotriva Moscovei într-un conflict care nu arată niciun semn de sfârșit.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Musk #Ucraina #Starlink

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.