Maia Sandu, la Kiev. Bulversată de casele arse și blocurile distruse de rachete

27 Iun. 2022, 14:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iun. 2022, 14:17 // Actual //  bani.md

Preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu, aflată luni în Kiev, spune că a văzut case arse, blocuri distruse de rachete şi chiar locul unor morminte comune din Bucea. „Viitorul Ucrainei este în lumea liberă, în marea familie europeană”, spune ea.

Preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu este luni în Ucraina la invitaţia preşedintelui Volodimir Zelenskyy.

Ea spune că a mers în câteva oraşe din regiunea Kyiv, care au fost distruse în primele săptămâni de război.

„Am văzut cu ochii mei case arse din temelie, blocuri de locuit distruse de rachete, spitale, magazine şi grădiniţe făcute ruine de atacurile artileriei ruseşti, în Borodeanka şi Irpin. Am văzut şi locul unor morminte comune din Bucea, unde au fost îngropaţi zeci de oameni împuşcaţi în timpul ocupaţiei acestui orăşel de către armata rusă. Este o tragedie greu de pus în cuvinte. De patru luni, Ucraina, ţara noastră vecină şi prietenă, trăieşte în război”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

Ea susţine că Moldova este alături de poporul ucrainean şi că viitorul Ucrainei este în marea familie europeană.

„Republica Moldova a condamnat din prima zi agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei şi chemăm comunitatea internaţională să facă totul pentru a restabili pacea, pentru a investiga şi pedepsi crimele nejustificate, comise în acest conflict. Suntem alături de curajosul popor ucrainean, care luptă pentru libertatea sa şi pentru libertatea Europei. Viitorul Ucrainei este în lumea liberă, în marea familie europeană”, a adăugat preşedintele Republicii Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

02 Sept. 2026, 10:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Sept. 2026, 10:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.