Piața valutară a Moldovei a fost lovită de două cataclisme! BNM a vândut masiv dolari pentru plata gazului rusesc

Piața valutară a Republicii Moldova a fost lovită de două cataclisme majore, care cumulativ au avut un impact mai mare decât jaful bancar, însă de această dată a fost abil gestionat de BNM. Primul a fost creșterea fără precedent a prețului la gazul importat, ceea ce a făcut ca BNM să intervină pentru a menține stabilitatea pe piața bancară, a explicat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit economistului, BNM a făcut intervenții masive în lunile noiembrie și decembrie 2021 și ianuarie 2022. Din februarie și martie din 2022, pe lângă piața gazului care necesita intervenții, a început războiul în Ucraina. Moldovenii îngrijorați și-au făcut rezerve valutare de circa 500 de milioane de dolari. Aceste două șocuri au cauzat un deficit pe piața valutară de 1,1 miliarde de dolari, însă BNM, prin intervențiile sale masive de 730 de milioane de dolari, a menținut cu succes stabilitatea cursului valutar, fapt ce a permis evitarea unei creșteri de prețuri și mai mari,

„Din luna iunie, pe piața valutară din Republice Moldova, se înregistrează un surplus de valută, iar din această cauză, pe termen mediu, leul moldovenesc va avea o tendință de apreciere. Banca Națională a Moldovei (BNM), deși a recuperat mai mult de jumătate din valuta vândută pe fundalul scumpirii resurselor energetice și al procurării masive de către cetățeni din cauza războiului din Ucraina, va continua să cumpere valută de pe piață pentru a nu permite aprecierea prea bruscă a leului”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#leu #apreciere #valută

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.