Oligarhii ruși scrâşnesc din dinţi: UE le-a îngheţat până acum active de 13,8 miliarde de euro

Uniunea Europeană a îngheţat până acum active în valoare de 13,8 miliarde de euro deţinute de oligarhi ruşi, alte persoane şi entităţi sancţionate pentru războiul Moscovei împotriva Ucrainei.

Comisarul european al justiţiei, Didier Reynders, a declarat că marea majoritate a acestei sume provine doar din 5 dintre cele 27 de state membre ale UE, notează Reuters.

„Pentru moment, avem fonduri îngheţate provenind de la oligarhi şi alte entităţi în valoare de 13,8 miliarde de euro, este destul de mare”, a declarat Didier Reynders.

„Dar o foarte mare parte, peste 12 miliarde, provine din 5 state membre, aşa că trebuie să continuăm să îi convingem şi pe ceilalţi să facă acelaşi lucru”, a declarat el reporterilor la sosirea la o reuniune a miniştrilor justiţiei în capitala cehă Praga.

El a spus că se aşteaptă la un acord politic final după vară cu privire la un nou instrument juridic care să transforme încălcarea sau încercarea de a ocoli sancţiunile într-o infracţiune penală peste tot în UE, ceea ce nu este cazul în prezent.

Această politică, menită să limiteze eludarea restricţiilor prin transferul de active către membrii familiei care nu au fost sancţionaţi, ar putea intra în vigoare în toamnă.

„Dacă va fi cazul, banii se vor întoarce la un fond pentru poporul ucrainean, pentru a da înapoi banii poporului ucrainean după confiscarea activelor”, a spus el.

Reynders şi miniştrii au discutat, de asemenea, despre cooperarea cu Eurojust în ceea ce priveşte acumularea de dovezi privind presupusele crime de război din Ucraina, care a fost atacată de Rusia de pe uscat, de pe mare şi din aer în februarie anul trecut.

El a declarat că Eurojust va stoca toate dovezile şi ar trebui să coopereze îndeaproape cu ţările membre ale blocului, dintre care 14 au propriile anchete naţionale în curs de desfăşurare privind războiul.

„Cel mai important este să avem o coordonare foarte bună, să nu dublăm diferitele situaţii şi să strângem toate probele în acelaşi loc”, a declarat Reynders.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ologarhi #active #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.