Revoluție pe piața bancară din Moldova! Revolut Bank – fintech-ul global se pregătește să intre pe piață

Deputatul PAS, Dumitru Alaiba anunță că Revolut Bank – fintech-ul global așteaptă să intre pe piața din Republica Moldova.

„O concurență sănătoasă sistemului bancar ținând cont de comisioanele pe care le aplică băncile noastre. Pentru asta mai avem de votat câte ceva, ca să ajustăm, dar ne mișcăm în pași rapizi! Este grav cât de înapoiați suntem la acest capitol. Ai impresia că 10 ani pe sectorul financiar nu s-a făcut NIMIC. Avem foarte multe de recuperat”, scrie Alaiba pe Facebook.

Revolut, aplicaţia financiară cu peste 15 milioane de utilizatori în întreaga lume. Revolut este o alternativă la serviciile bancare prin intermediul unei aplicații. La Revolut, banii tăi se bucură de libertate cu ajutorul cardului nostru multi-monedă și al aplicației mobile. Cu Revolut poți acum să trimiți, să cheltuiești și să schimbi bani pe loc, intuitiv și ușor.

Poți deschide un cont în 30 de secunde, iar apoi poți trimite gratuit și instant transferuri de bani în 30 de monede către bănci din întreaga lume, cheltui bani fără comisioane în peste 140 de monede cu ajutorul unui card Revolut contactless și face schimburi valutare în aplicație, la cursurile de schimb interbancare.

După ce adaugi bani în contul Revolut, îți poți folosi cardul Revolut în milioane de locuri din întreaga lume și beneficia de cursul de schimb valutar real. Cardul face automat conversia la moneda locală, la cursul de schimb valutar real, deci nu trebuie să îți faci griji.

Avantajele Revolut:

Deschizi un cont în câteva minute;

Retragi bani în străinătate fără comision;

Transferi bani oriunde în lume;

Trimiți bani instant prietenilor tăi, prin simpla apăsare a unui buton;

Blochezi și deblochezi cardul direct din aplicație;

Blochezi/deblochezi direct din aplicație plățile online, contactless sau retragerile la bancomat;

Schimb valutar;

Alimentarea contului Revolut se face direct din aplicație prin transfer de la oricare card bancar (de salariu, de credit etc.).

Astăzi, 15 iulie, deputații au votat modificările legislative care prevăd extinderea listei activităților ce intră sub incidența Legii cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică cu două domenii – ”serviciile de inițiere a plății” și ”serviciul de informare cu privire la conturi”. Totodată, vor fi introduse condiții suplimentare pentru autorizarea și înregistrarea prestatorilor noilor servicii – de inițiere a plății și de informare cu privire la conturi, printr-o asigurare de răspundere civilă profesională sau o garanție similară.

Inițiativa legislativă are drept scop migrarea prestatorilor de servicii de plată către conceptul de ”open-banking”, fapt ce va oferi furnizorilor terți de servicii financiare acces deschis la datele financiare ale consumatorilor de la instituții bancare și non-bancare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#revolut #banca #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.