Experții de la Yale anunță cataclismul produs de Putin: Economia Rusiei este paralizată catastrofal

27 Iul. 2022, 07:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iul. 2022, 07:42 // Actual //  bani.md

Un grup de economiști și experți în business de la Universitatea Yale din Statele Unite, a publicat unul dintre primele studii cuprinzătoare legate de economia actuală a Rusiei, la 5 luni de la invazia din Ucraina, ordonată de Putin. Raportul arată că sancțiunile occidentale paralizează în mod catastrofal economia Rusiei, iar țara a pierdut companii străine care au reprezentat 40% din PIB-ul său.

Retragerile a peste 1.000 de firme străine din Rusia și sancțiunile occidentale produc un adevărat cataclism în economia Rusiei, potrivit studiului efectuat de către economiștii americani și publicat pe 20 iulie 2022, pe platforma Social Science Research Network.

Sancțiunile Occidentului lovesc Rusia mult mai puternic decât o arată Vladimir Putin. Retragerile masive ale companiilor străine din afacerile din Rusia și sancțiunile paralizează în mod catastrofal economia țării.

Analiza economiștilor de la Universitatea Yale, condusă de profesorul Jeffrey Sonnenfeld, reprezintă unul dintre primele studii cuprinzătoare privind economia actuală a Rusiei, la 5 luni de la invazia lui Putin din Ucraina.

Studiul se bazează pe surse și date private din limba rusă, incluzând informații legate de consum, verificate din mai multe surse, rapoarte de la partenerii comerciali internaționali ai Rusiei și extrase din datele furnizate de operatorii de transport maritim.
Primele concluzii precizează faptul că producția internă a Rusiei a ajuns într-un blocaj complet, fără capacitatea de a înlocui afacerile, produsele și talentele pierdute (peste 1.000 de companii străine au anunțat că își scot afacerile din Rusia sau le diminuează masiv), golirea bazei interne de inovații și producție, ce a condus la creșterea prețurilor și la îngrijorarea consumatorilor.

Datele din raportul de la Yale spun totul despre paralizarea economiei Rusiei. Astfel, importurile Rusiei de gaze spre UE au căzut de la 12 miliarde de mc în iunie 2021, la 10 miliarde de mc în februarie 2022 până la 4,5 miliarde de mc în iunie 2022 (acestea au fost depășite de importurile de gaze lichefiate din SUA, cu 5,5 miliarde de mc).

China este mult mai importantă pentru Rusia, decât invers. Datele arată că schimburile dintre cele două țări sunt asimetrice.

Importurile Rusiei din China sunt uriașe (China este pe primul loc în topul țărilor de unde Moscova importă) – 72,68 miliarde de dolari în 2021, pe când în topul țărilor unde China exportă, Rusia se află de-abia pe locul 11 (pe primul loc sunt SUA, unde Beijingul a exportat produse de 506 miliarde de dolari).

Jumătate din rezervele valutare ale Rusiei de 600 de miliarde de dolari sunt înghețate în străinătate, în SUA, UE și Japonia, ca urmare a sancțiunilor. Raportul arată că un sfert din rezervele rămase în Rusia (300 de miliarde de dolari), adică 75 de miliarde de dolari deja a fost cheltuit, de la începutul războiului.

Vânzările și consumul au scăzut în luna mai 2022 în Rusia cu aproximativ 20%, industria auto e în colaps scăzând cu peste 90%.

Propaganda Moscovei care anunță că economia Rusiei și-a revenit pur și simplu nu este acoperită de date reale, iar faptele demonstrează că sancțiunile occidentale și retragerile de afaceri și capital paralizează catastrofal țara, iar inflația a ajuns la 20%.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.