Dilema lui Vladimir Putin privind anexarea teritoriilor ucrainene

Președintele Vladimir Putin și consilierii săi de la Kremlin se confruntă cu o dilemă: să meargă înainte cu referendumurile de anexare a teritoriilor ucrainene ocupate sau să aștepte să cucerească mai mult teritoriu, riscând ca rușii să își dea seama că „ceva nu merge cum trebuie”?, scrie Meduza.

Jurnaliștii de la acest site de investigații blocat de autoritățile ruse în data de 4 martie, concomitent cu restricționarea accesului rușilor la BBC și Deutsche Welle, citează două surse apropiate Kremlinului care afirmă că oficialii ruși nu sunt siguri cum să procedeze în continuare în legătură cu anexarea așa-ziselor „republici populare” Donețk și Lugansk și a teritoriilor ocupate din regiunile Herson și Zaporojie.

Conform calculelor făcute de jurnaliștii de investigație ruși, forțele armate ale Moscovei controlează acum 60,25% din teritoriul regiunii Donețk, cifră care nu a crescut semnificativ în ultima perioadă (în urmă cu o lună era de 59,7%).

În pofida acestui fapt, sursele Meduza afirmă că Kremlinul nu a renunțat deocamdată la ideea de a organiza referendumuri la toamnă privind anexarea autoproclamatelor RPD și RPL, precum și a celorlalte teritorii ce aparțin Ucrainei.

Kremlinul credea anterior că ar putea organiza toate referendumurile pe 11 septembrie, când în Rusia urmează să aibă loc alegeri pentru legislativele regionale și înlocuirea mai multor guvernatori. Cu toate acestea, conform planului inițial, trupele rusești trebuiau să ocupe până la această dată întreg teritoriul regiunii Donețk.

Amintim că pe 22 februarie, la scurt timp după ce a recunoscut independența celor două entități separatiste din estul Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a recunoscut de facto suveranitatea lor asupra întregului teritoriu al regiunilor Donețk și Lugansk, nu doar asupra zonelor pe care separatiștii pro-ruși le controlau.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul ANRE, Alexei Taran, a declarat că metodologia de reglementare permite intervenții repetate asupra prețului gazelor naturale pe parcursul anului, în funcție de anumite evenimente și de evoluția cotațiilor internaționale.

Potrivit lui Taran, prețul mediu ponderat anual este un indicator-cheie în stabilirea tarifelor și poate fi ajustat dacă apar schimbări semnificative pe piață. „Dacă acum vorbim de un preț de 404 euro, iar ulterior acesta scade, de exemplu la 380 euro, atunci nu vom mai avea un preț mediu ponderat anual de 404 euro, ci unul mai mic. Atenție însă, acest mecanism se aplică pe întregul an”, a explicat el.

Directorul ANRE a precizat că eventualele diferențe acumulate într-o anumită perioadă, de exemplu între lunile ianuarie și aprilie, sunt compensate ulterior până la sfârșitul anului de reglementare. Scopul mecanismului este ca, la final, toate costurile să fie echilibrate. „Prețul mediu ponderat anual trebuie să asigure că, la început sau la sfârșit de perioadă, toate impozitele și costurile ies pe zero”, a subliniat Taran.

El a amintit că în anii 2022, 2023 și 2024 au existat câte trei-patru intervenții asupra prețurilor pe parcursul fiecărui an, ceea ce demonstrează flexibilitatea mecanismelor aplicate de agenție. În cazul unor variații semnificative ale cotațiilor internaționale ale gazelor naturale, furnizorul poate solicita ajustări, iar ANRE poate interveni inclusiv din oficiu pentru actualizarea tarifelor.

Declarațiile vin în contextul în care ANRE a aprobat, în ședința de astăzi, reducerea tarifului la gazele naturale pentru consumatorii casnici cu 13,8%, până la 14,43 lei pentru un metru cub de gaz.