Care este de fapt motivul pentru care China deţine atât de mult din Ucraina?

20 Sept. 2022, 05:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Sept. 2022, 05:52 // Actual //  bani.md

Invazia Rusiei în Ucraina provoacă foamete la nivel mondial şi creşterea galopantă a preţurilor la alimente, iar viitoarele întreruperi ale lanţului de aprovizionare vor aduce şi mai multă mizerie. Multe ţări îşi dau seama că ar trebui să cultive mai multă hrană, dar au vândut o mare parte din cele mai bune terenuri Chinei, care le foloseşte pentru a-şi hrăni propria populaţie.

În urmă cu câţiva ani, China a cumpărat aproape o zecime din terenurile agricole arabile ale Ucrainei. Ţările ar trebui să înceapă să îi verifice pe cei care doresc să le cumpere terenurile agricole, aşa cum fac deja cu potenţialii cumpărători de tehnologie sensibilă.

„Nu poate exista o soluţie eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea producţiei alimentare a Ucrainei, precum şi a alimentelor şi îngrăşămintelor produse de Rusia, pe pieţele mondiale”, a declarat secretarul general al Naţiunilor Unite, António Guterres, la 24 iunie, avertizând că lumea se confruntă cu multiple foamete în acest an şi cu una mai gravă în 2023. Dar cerealele şi alte alimente ucrainene nu vor putea intra pe piaţa mondială prea curând, deoarece ruta maritimă rămâne blocată de Rusia. Ucraina trimite o parte din cereale pe pieţele mondiale pe calea ferată către Polonia şi România, dar acest lucru este laborios şi costisitor. Înainte de război, aproximativ 90% din grânele Ucrainei erau exportate prin porturile sale maritime.

În ultimii ani, cumpărătorii chinezi au achiziţionat terenuri agricole în ţări care variază de la SUA şi Franţa la Vietnam. În 2013, gigantul alimentar WH Group, cu sediul în Hong Kong, a cumpărat Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din America, şi peste 146.000 de acri de teren agricol din Missouri. În acelaşi an, Xinjiang Production and Construction Corps a cumpărat 9% din faimoasele terenuri agricole fertile din Ucraina, echivalentul a 5% din teritoriul total al ţării, cu un contract de închiriere pe 50 de ani. (În 2020, SUA au impus sancţiuni companiei chineze din cauza încălcării drepturilor omului). Între 2011 şi 2020, China a cumpărat aproape şapte milioane de hectare de terenuri agricole în întreaga lume. Firmele din Marea Britanie au cumpărat aproape două milioane de hectare, în timp ce firmele americane şi japoneze au cumpărat mai puţin de un milion de hectare.
„Ceea ce contează cel mai mult este ceea ce fac chinezii cu pământul”, a declarat J. Peter Pham, un analist de lungă durată pentru Africa, care a fost trimisul administraţiei Trump în regiunea Marilor Lacuri din Africa. În Republica Democrată Congo, „au primit aprobarea din partea regimului anterior de a lua 100.000 de hectare pentru a produce pentru ulei de palmier”, a cărui cultivare provoacă defrişări dăunătoare. „Iar în Zimbabwe, se produce carne de vită pentru a fi exportată în China, ceea ce nu reprezintă o utilizare durabilă şi nici înţeleaptă a terenurilor agricole într-o ţară în care oamenii suferă de foame din cauza lipsei alimentelor de bază”.

Pierderea terenurilor arabile devine calamitoasă pentru ţările mai bine poziţionate decât Zimbabwe. Până în aprilie, mai ales ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, preţurile cu ridicata ale alimentelor au crescut cu 18% faţă de anul precedent. Aceasta este cea mai mare creştere pe 12 luni din ultimele aproape cinci decenii, relatează Bloomberg. În Franţa, preţurile la grâu s-au dublat din 2020. Şi este posibil ca China să vrea să cumpere mai multe terenuri străine. Are 21% din populaţia lumii, dar doar 7% din terenurile agricole productive.

Soarta Ucrainei evidenţiază pericolul de a avea o altă ţară care să se ocupe de o bucată din propriul teritoriu. În timp ce Kievul ar putea fi îngrijorat de faptul că un aliat al Rusiei îi controlează pământul, trebuie să se teamă, de asemenea, că China ar putea renunţa brusc la proprietăţile sale, exacerbând astfel problemele economice ale Ucrainei.

Un proiect de lege sponsorizat de către reprezentantul Dan Newhouse (R., Wash.), aflat în prezent în faţa Comisiei de Credite a Camerei, propune interzicerea companiilor chineze, ruseşti, iraniene şi nord-coreene să cumpere terenuri agricole americane. Acesta urmează un proiect de lege introdus în 2020 de către senatorii republicani. Jim Inhofe şi Thom Tillis, care ar impune verificarea achiziţiilor de terenuri agricole de către entităţi străine.

O astfel de examinare ar trebui să fie însoţită de eforturi de răscumpărare a terenurilor de la China şi de la orice alţi rivali strategici. A permite puterilor ostile să deţină terenuri agricole a devenit prea riscant. Cererea de terenuri arabile va creşte odată cu schimbările climatice. În acelaşi timp, confruntările geopolitice vor provoca mai multe perturbări ale lanţurilor de aprovizionare cu alimente. Fiecare hectar contează.

16 Oct. 2026, 13:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 13:20 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova riscă să piardă între 20% și 25% din populația școlară până în anul 2040, pe fondul declinului demografic, a declarat ministrul Educației, Dan Perciun, în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV. Oficialul admite că numărul instituțiilor de învățământ se va reduce inevitabil în următorii ani, iar sistemul educațional va trebui adaptat unei realități în care vor exista tot mai puțini copii.

„Cu siguranță vom avea un număr mai mic de școli. Vom avea aceste școli moderne, mari, bine dotate, cu renovările finalizate. Câte școli vom avea, urmează să vedem. Dar tendințele demografice, studiile arată că spre anul 2040 populația școlară a Republicii Moldova se va reduce cu cel puțin 20–25%”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a recunoscut că perspectivele sunt îngrijorătoare, însă consideră că autoritățile nu pot ignora evoluțiile demografice și trebuie să pregătească sistemul educațional pentru reducerea numărului de elevi.

„Este o statistică tristă, dar trebuie să o privim realist și să nu ne imaginăm că putem acum rezolva o problemă care s-a acumulat în timp. Vorbim despre copii care pur și simplu nu s-au născut acum 15 ani”, a explicat oficialul.

Potrivit ministrului, această evoluție va determina continuarea reorganizării rețelei școlare, cu accent pe instituții mai mari, modernizate și dotate corespunzător. Perciun nu a avansat însă un număr concret de școli care ar urma să funcționeze în Republica Moldova în anul 2040.

Prognoza vine în contextul reorganizării rețelei școlare. În aceeași emisiune, Dan Perciun a anunțat că, de la începutul anului școlar 2026–2027, 22 de instituții de învățământ și-au sistat activitatea, dintr-o listă de 73 de școli vizate de reorganizare. Alte instituții au fost transformate din gimnazii în școli primare sau în școli primare-grădinițe.