Banca Mondială: corupția și slăbiciunea instituțiilor pot îngropa Planul de Creștere al UE pentru Moldova

Nivelul sărăciei rămâne unul dintre cele mai ridicate din regiune, chiar dacă tendința generală este de scădere. Banca Mondială estimează că rata sărăciei (la pragul de 8,3 dolari/zi, PPP 2021) va coborî de la 18,1% în 2024 la 15,5% în 2025, apoi la 14% în 2026 și 12,4% în 2027. Scăderea este atribuită creșterii veniturilor reale, reducerii inflației și sprijinului fiscal acordat gospodăriilor. Totuși, instituția avertizează că inegalitățile teritoriale și vulnerabilitatea socială rămân pronunțate, iar zonele rurale continuă să fie cele mai afectate, potrivit raportului Moldova Economic Update – Noiembrie 2025 al Băncii Mondiale

Raportul avertizează că deficitele gemene – fiscal și de cont curent – pun presiune uriașă pe stabilitatea macroeconomică. În prima jumătate a anului 2025, deficitul de cont curent a ajuns la 23% din PIB, aproape dublu față de 2024, în timp ce datoria externă a crescut la 60,6% din PIB, iar exporturile au scăzut cu 12%. „Finanțarea externă rămâne o linie de salvare pentru Moldova”, menționează Banca Mondială, subliniind dependența de granturile și împrumuturile internaționale.

Deși prognoza pentru 2026–2027 este pozitivă – creștere economică de 2,7% și 3,8% –, Banca Mondială notează că aceste cifre sunt fragile și condiționate de implementarea eficientă a reformelor din Planul de Creștere al UE, evaluat la 1,9 miliarde euro. Lipsa capacității administrative, corupția și riscurile politice sunt identificate ca principale obstacole.

Raportul descrie o realitate dură: inflația rămâne ridicată (7,8% în 2025), în timp ce energia scumpă și seceta persistentă afectează gospodăriile rurale. „Dacă statul nu accelerează absorbția fondurilor europene și nu consolidează sprijinul social țintit, progresele în reducerea sărăciei riscă să se oprească”, avertizează documentul.

Banca Mondială notează totodată că migrația, deficitul de forță de muncă și scăderea productivității agricole pot limita efectul pozitiv al reformelor. Chiar și cu inflația în scădere și salarii mai mari, sărăcia structurală rămâne adânc înrădăcinată, mai ales în rândul familiilor din sudul și nordul țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforme #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pentru anul 2026 vor fi majorate cu 167,4 milioane de lei, atât la venituri, cât și la cheltuieli. Decizia a fost aprobată de Cabinetul de miniștri, iar banii suplimentari vor fi utilizați pentru extinderea accesului la servicii medicale și acoperirea unor necesități suplimentare din sistem.

Cea mai mare parte a fondurilor, 157 de milioane de lei, va fi direcționată către serviciile medicale spitalicești. Banii vor permite creșterea numărului de cazuri acute tratate și finanțarea unor servicii precum operațiile pentru cataractă și intervențiile cardiochirurgicale.

Finanțarea suplimentară va acoperi și serviciile de chirurgie de o zi, tratamentul cazurilor cronice cu profil geriatric, precum și servicii de reabilitare generală și specializată, inclusiv cardiologică, neurologică, ortopedică și pediatrică. Vor fi finanțate, de asemenea, ședințe de dializă și radioterapie.

Pentru extinderea accesului la îngrijiri paliative, inclusiv în condiții de hospice, vor fi alocate alte 6 milioane de lei. Serviciile sunt destinate pacienților cu boli cronice aflați în stadii avansate.

Fondurile vor fi suplimentate și pentru serviciile medicale acordate beneficiarilor de protecție temporară din Republica Moldova. Pentru asistența medicală primară sunt prevăzute 2,9 milioane de lei, iar pentru asistența medicală urgentă prespitalicească – 1,5 milioane de lei.

Majorarea veniturilor FAOAM este determinată în principal de încasările mai mari din primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă. Acestea vor depăși cu 90,2 milioane de lei suma planificată inițial.

Creșterea este explicată prin numărul mai mare al persoanelor care au achitat prima în acest an. Peste 154 000 de persoane au făcut plata, cu aproximativ 9 000 mai multe decât numărul prognozat.

Alte 71,5 milioane de lei provin din donații voluntare din surse externe, încasări suplimentare din impozitul unic achitat de rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației și plăți de la antreprenori independenți.

#asigurare medicala #sanatate #Guvern