Biroul de asistență pentru comerț al Parteneriatului Estic va stimula dezvoltarea întreprinderilor mici din Moldova

Uniunea Europeană și Centrul de Comerț Internațional (ITC), în parteneriat cu Ministerul Economiei al Republicii Moldova, au lansat platforma de asistență în comerț a Parteneriatului Estic (PaE) pentru comunitatea de afaceri din Moldova.

UE este cea mai mare piață de export pentru produsele moldovenești, cu potențialul de a crește cu 20% mai mult în următorii cinci ani. Acest lucru s-ar putea traduce într-un export suplimentar de 1,12 miliarde de euro.

Prin intermediul noii platforme EaP Trade Helpdesk (eap.tradehelpdesk.org/ro pentru limba română și eap.tradehelpdesk.org/ru pentru limba rusă), actorii publici și privați vor avea acces la informații comerciale ușor de utilizat care să contribuie la intensificarea comerțului între țările din regiunea Parteneriatului Estic și cu UE.

Platforma va ghida utilizatorii prin cele trei etape ale procesului de analiză a comerțului:

Identificarea celor mai promițătoare piețe și produse pentru comerț în regiunea Parteneriatului Estic și în UE.

Furnizarea unei imagini de ansamblu asupra condițiilor de acces pe piață și conectarea acestora cu partenerii relevanți din țara lor sau de pe piața de destinație.

Permițând utilizatorilor, prin intermediul Centrului de Asistență integrat în platformă, să-și exprime dubiile și să obțină sprijin din partea unei rețele de experți naționali coordonați de Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Camera de Comerț și Industrie și Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Lansarea este complementată de o săptămână de formare extinsă pentru oficialii Guvernului Republicii Moldova și organizațiile de suport în afacere. Formarea le va permite să dezvolte noi portofolii comerciale care deservesc întreprinderile mici din Republica Moldova, ce constituie cel mai mare procent din toate întreprinderile din economia de afaceri.

Vadim Gumene, Secretar de Stat, Ministerul Economiei al Republicii Moldova: „Îndată ce platforma va fi definitivată, drept un spațiu informațional eficient pentru agenții economici și toate părțile interesate antrenate în comerțul internațional, întreprinderile din statele membre ale Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova, vor avea acces sporit la informații comerciale, veridice și transparente privind regiunea PaE și UE. De asemenea, centrul de asistență online, va permite întreprinderilor să raporteze probleme legate de export și import și să obțină soluții practice de la autoritățile responsabile”.

Vasile Plamadeala, Consilier pe probleme de Comerț, Delegatia UE în Moldova: „Utilizarea platformei Trade Helpdesk va favoriza valorificarea tuturor oportunităților și potențialului de export neutilizat și identificarea noilor piețe și produse pentru comerț în regiunea Parteneriatului Estic și în UE, oferind în același sens și un acces mai bun și mai ușor la piața UE pentru a beneficia în continuare de oportunitățile AA/DCFTA”.

Christophe Durand, Specialist Principal în Domeniul Informației despre Comerț, International Trade Centre – ITC: „UE împreună cu Parteneriatul Estic reprezintă mai mult de jumătate din comerțul Moldovei. Dar acest comerț este relativ concentrat – atât în ceea ce privește produsele, cât și destinațiile, lăsând neexplorate posibilitățile de diversificare în majoritatea țărilor UE și a altor țări din Parteneriatul Estic. Prin explorarea acestor oportunități, în următorii cinci ani, comerțul Republicii Moldova cu UE poate crește cu 20% mai mult, adăugând 1,12 miliarde de euro”.

Platforma recent lansată EaP Trade Helpdesk prezintă o imagine de ansamblu a noilor posibilități de piață atât pentru produsele consacrate, cât și pentru cele mai puțin cunoscute, exportate nu doar în Parteneriatul Estic, ci și în UE.

Există o serie de oportunități de export neutilizate, de exemplu, exporturile de fructe moldovenești pot fi de cinci ori mai mari diversificându-se de pe piețele tradiționale din Polonia și România pe piețe precum Germania, Italia, Spania și Olanda.

Sectorul confecțiilor și textilelor își poate dubla exporturile către anul 2027, piețele din Grecia, Austria, Olanda oferând cele mai bune oportunități.

Platforma conține informații detaliate privind cerințele de acces pentru piețele existente și nou identificate, oferă surse de cunoștințe și permite utilizatorilor să transmită întrebări rețelei naționale de experți tehnici prin intermediul Centrului de Asistență. Proiectul durează până în 2024, iar după lansarea platformei, se vor efectua sondaje în urma feedback-ului companiilor moldovenești în privința mediului de afaceri, precum și activități de dezvoltare a datelor privind comerțul cu servicii.

#minister #platforma #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii care traversează frecvent frontiera spre România ar putea plăti, începând cel târziu cu 1 ianuarie 2026, aproape dublu pentru rovinietă. În programul de guvernare prezentat zilele trecute, Executivul condus de premierul Ilie Bolojan prevede „ajustarea” taxei de drum, iar surse politice participante la discuțiile tehnice afirmă că pe masa Guvernului există deja mai multe scenarii de majorare.

În prezent, un conducător auto plătește pentru rovinieta valabilă un an 141,87 lei, echivalentul a 28 de euro. Prima variantă discutată în comisiile de specialitate propunea o creștere la 50 de euro, însă o versiune mai nouă prevede un tarif de 56 de euro, adică exact dublul prețului actual. Impactul bugetar estimat de specialiști pentru 2026 ar fi de aproape 400 de milioane de lei, bani care, potrivit Ministerului Transporturilor, ar urma să fie direcționați spre întreținerea și modernizarea drumurilor naționale, scrie hotnews.ro.

Un calendar accelerat, cu debut la 1 august 2025, a fost analizat la Cotroceni, dar implementarea a fost amânată din cauza infrastructurii informatice insuficient pregătite pentru gestionarea noilor tarife și a sistemului de taxare pentru transportatori. În consecință, cabinetul Bolojan și-a luat angajamentul ca majorarea să intre în vigoare „cel mai târziu la 1 ianuarie 2026”, moment la care nivelul taxei ar urma să fie aliniat la tarifele din Bulgaria și Ungaria, unde rovinieta anuală costă 50, respectiv 130 de euro.

În România, actuala grilă prevede pentru autoturisme tarife de 2,5 euro pentru o zi, 3,3 euro pentru zece zile, 5,3 euro pentru treizeci de zile și 8,4 euro pentru șaizeci de zile, în timp ce vinieta anuală rămâne la 28 de euro. Prin comparație, de la 1 mai 2025, Bulgaria taxează șoferii cu 8 euro pentru o săptămână, 15 euro pentru o lună, 28 de euro pentru trei luni și 50 de euro pentru un an.

Guvernul de la București justifică măsura prin necesitatea de a aduce România la media balcanică a taxelor de drum și de a crește fondurile destinate întreținerii infrastructurii rutiere, aflată sub presiunea costurilor tot mai mari. Potrivit surselor din grupul tehnic, transportatorii de marfă vor suporta, la rândul lor, un tarif majorat, dar schemele exacte urmează să fie anunțate după finalizarea testelor IT.

Pentru cetățenii Republicii Moldova, care folosesc România ca principal coridor auto spre spațiul UE, dublarea rovinietei ar însemna cheltuieli suplimentare notabile, mai ales pentru navetiștii transfrontalieri și pentru agențiile de turism care operează curse regulate. Asociațiile transportatorilor de pasageri de pe ambele maluri ale Prutului cer deja consultări publice și un calendar de tranziție clar, astfel încât operatorii să poată include noile costuri în planurile tarifare fără șocuri majore pentru clienți.