Olandezii au pus piciorul în prag! Au adoptat o rezoluție. Nu-i vor pe români și bulgari în Schengen

Parlamentul olandez a adoptat astăzi o rezoluţie împotriva aderării Romaniei şi Bulgariei la Schengen, invocand problemele legate de corupţie şi stat de drept.

Parlamentul olandez a adoptat astăzi o rezoluţie împotriva aderării Romaniei şi Bulgariei la Schengen

Premierul olandez Mark Rutte poate trece peste decizia Parlamentului la votul final din decembrie. Totuşi, guvernul său se bazează pe o majoritate fragilă cea ce îi oferă o libertate mică de mişcare.

Ţările de Jos sunt guvernate de o coaliţie formată din patru partide. Acordul acestei coaliţii de guvernare de centru-dreapta s-a realizat greu, pe 13 decembrie anul trecut, după nouă luni de negocieri dificile. Mark Rutte este premier din octombrie 2010 şi mereu a încercat să satisfacă dorinţele coaliţiei dinc are afce parte pentru a evota o destrămare a acesteia.

Aderarea unui stat la Schengen se face doar cu un vot în unanimitate. Astfel fiecare ţară are drept de VETO.

Votul de azi de la Haga vine după ce marţi toţi europarlamentarii din partidul premierului olandez Mark Rutte s-au abţinut la votul rezoluţiei din Parlamentul European pentru sprijinirea aderării României şi Bulgariei la Schengen. Un alt europarlamentar olandez din coaliţia guvernamentală a votat împotrivă.

#Schengen #Olanda #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.