Putin și-a epuizat deja în Ucraina o treime din arsenalul de rachete moderne, capabile să poarte încărcătură nucleară

Armata lui Vladimir Putin a epuizat până acum în Ucraina aproape o treime din rachetele sale moderne capabile să poarte inclusiv încărcături nucleare tactice, conform ministrului ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov.

„Demilitarizarea Rusiei. Prin folosirea a sute de rachete de mare precizie împotriva țintelor civile din Ucraina, agresorul își reduce capacitatea de a lovi ținte militare. De aici se desprind două concluzii: înfrângerea militară a Rusiei e inevitabilă și Rusia e un stat terorist”, a declarat Reznikov într-o postare publicată zilele trecute pe contul său de Twitter.

Postarea a fost însoțită de un infografic care arată exact câte astfel de rachete moderne, care pot avea și încărcătură nucleară, au fost până acum trase de armata rusă.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Astfel, dintr-un total estimat de 900 de rachete Iskander (lansate terestru, cu ajutorul unor lansatoare mobile speciale), Rusia a „consumat” 124.

Dintr-un total de 500 de rachete Kalibr (lansate de pe platforme navale, în special submarine), Rusia a „consumat” 272 – mai bine de jumătate.

Dintr-un total de 444 de rachete Kh-101 și Kh-5555 (care sunt lansate de către avioane strategice ale Rusiei), armata lui Putin a tras 213 – aproape jumătate.

Practic, dintr-un total de 1.844 de astfel de rachete, Rusia a epuizat deja 609.

Rachetele Iskander, Kalibr, Kh-101/102 și Kh-555 sunt cele mai moderne rachete aflate în arsenalul Rusiei care pot fi prevăzute inclusiv cu deja celebrele ogive nucleare „tactice”. Sancțiunile economice occidentale au afectat grav capacitatea industriei ruse de apărare de a fabrica în continuare astfel de arme moderne, care necesită în special componente electronice și semiconductori de înaltă calitate.

Conform datelor publice, Rusia deține – pe lângă rachetele „strategice” intercontinentale – și un arsenal estimat la 1.912 focoase „nestrategice” (sau „tactice”), adică exact focoasele care ar putea fi montate pe rachetele Iskander, Kalibr sau Kh-101/555.

#rachete #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.