Cea mai scurtă guvernare din istoria UK. Ce recorduri a reușit Liz Truss să bată cu mandatul său de 44 de zile

21 Oct. 2022, 08:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Oct. 2022, 08:16 // Actual //  bani.md

Liz Truss a demisionat, joi, după doar 44 de zile în fruntea guvernului britanic, devenind, astfel, prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria Regatului.

Durata guvernării Truss este de aproape trei ori mai scurtă decât următoarea clasată. Totuși, până în 28 octombrie, dată la care este de așteptat că va fi numit succesorul lui Truss, șefa guvernului de la Londra va mai aduna încă opt zile de mandat.

Până la guvernarea lui Liz Truss, recordul pentru cel mai scurt mandat era deținut de un alt conservator britanic, George Canning, care a condus guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei între aprilie și august 1827 și care a murit în funcție.

A treia, de acum, cea mai scurtă guvernare a aparținut Vicontelui Goderich, Frederick Robinson, succesorul lui Canning. El a stat la conducerea guvernului 143 de zile.

Următorul prim-ministru cu mandat scurt este Bonar Law – cu o guvernare de 209 zile între 1922 și 1923 – el a fost nevoit să demisioneze din cauza unui cancer avansat la gât. Din cauza acestei boli, premierul conservator nu a mai putut să vorbească în Camera Comunelor. A murit la mai puțin de șase luni după demisie.

William Cavendish, primul prim-ministru non-conservator din această listă, a fost șef al guvernului britanic doar nominal între 1756 și 1757, conducând un guvern tranzitoriu. Cavendish făcea partea din facțiunea liberală (n. red. – Whig) din Parlamentul de la Londra. El a condus guvernul Regatului Marii Britanii timp de 225 de zile.

William Petty, prim-ministru în perioada Războiului American de Independență, a condus guvernul britanic vreme de 265 de zile și a demisionat în martie 1783. Petty, conte de Shelburne, este premierul care a recunoscut independența Statelor Unite.
John Stuart, conte de Bute, primul prim-ministru britanic din Scoția după ce aceasta s-a unit cu Anglia în 1707, a condus Marea Britanie vreme de 317 zile, între 1762 și 1763.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.