Cine este unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă, însă atât de discret încât este poreclit „fantoma”

Dieter Schwarz este a 36-ea cea mai bogată persoană de pe planetă, dar este atât de discret în ceea ce priveşte viaţa lui personală, încât este poreclit „fantoma” în presa din Germania.

Omul de afaceri are 80 de ani şi este proprietarul grupului Schwarz, al patrulea cel mai mare retailer din lume din punctul de vedere al veniturilor.

Compania deţine brandurile Lidl şi Kaufland, iar Schwarz este CEO al ambelor.

În pofida averii sale, Schwarz este atât de misterios, încât doar două fotografii cu el există în spaţiul public.

Chiar dacă şi-a construit imperiul pornind din Germania, el se află şi în spatele unuia dintre cele mari eşecuri când vine vorba despre retail în Australia.

În octombrie 2017 a cumpărat un prim teren în sudul Australiei, investind 25 de milioane de dolari. Pe parcursul anului 2018, a început să recruteze personal şi să facă planuri pentru alte locuri din Australia. În 2019 a început să construiască un centru de distribuţie în Victoria şi a cumpărat alte terenuri în ţară.

Luna trecută, planurile au fost lăsate de izbelişte, la fel şi cei 200 de angajaţi australieni.

Omul de afaceri ar fi investit 500 de milioane de dolari în Australia, dar experţii au declarat publicaţiei news.com.au, că pierderea totală generată de decizia de a opri expansiunea businessului acolo s-ar ridica la aproape un miliard de dolari.

Nu există foarte multe detalii care să motiveze această decizie, explicaţia oferită presei de către companie fiind:

„Decizia se referă la concentrarea activităţilor de business în Europa şi nu este în niciun caz o reflexie a eforturilor angajaţilor sau managementului local sau a susţinerii primite de Kaufland din partea comunităţii de business sau a guvernelor”, au spus reprezentanţii companiei germane într-o declaraţie de presă.

Schwarz a moştenit compania de la tatăl său, Josef Schwarz, care a fost partener al companiei Suedfruechte Grosshandel Lidl & Co, axată pe vânzarea de fructe en-gros, în 1930.

S-a alăturat companiei tatălui său în 1973 şi a deschis primul magazin Lidl, folosind modelul de discount al Aldi. El a preluat conducerea companiei în 1977, după moartea tatălui său, iar de atunci a transformat compania în gigantul actual.

Chiar dacă este unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri, secretomania sa a devenit legendară şi a inspirat chiar şi un documentar german – Die Lidl Story, lansat în 2018.

#Germania #miliardar #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM), Viorel Bostan, a făcut anunțul oficial, în carul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, că Universitatea de Stat din Moldova și UTM urmează să se unească sub un singur nume nou. Această mișcare reprezintă un pas semnificativ în consolidarea și modernizarea învățământului superior din Republica Moldova.

Fuzionarea celor două instituții de învățământ superior vine în contextul unei inițiative menite să optimizeze resursele și să sporească calitatea educației superioare în țară. Prin unirea lor, se va crea o instituție academică mai puternică și mai competitivă, capabilă să ofere programe educaționale diversificate și de înaltă calitate.

Noul nume al instituției rezultate din fuziunea dintre USM și UTM va fi Universitatea din Chișinău. Această schimbare va reflecta identitatea și misiunea noii entități academice, care va servi comunitatea academică și societatea în ansamblu într-un mod mai eficient și mai eficace.

„De câțiva ani, analizăm constant clasamentele internaționale și, din păcate, nu am reușit să ne includem în aceste topuri”, a declarat Bostan. „De exemplu, în timp ce în trecut Times Higher Education enumera aproximativ 600 de universități, astăzi lista depășește 2003, iar noi încă nu am reușit să ne poziționăm în acest clasament”, declara săptămâna trecută, la consiliul rectorilor, Viorel Bostan.

Bostan a subliniat importanța atragerii studenților internaționali pentru a consolida universitățile din Moldova, dar a evidențiat și nevoia de resurse și capacități pentru a realiza acest lucru. În acest context, el a propus inițierea unui proces de fuziune între Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat din Moldova, nu prin absorbție, ci printr-o colaborare între două instituții care au o istorie comună de colaborare.