Adevărata biografie a lui Vladimir Putin. Ies la iveală secrete bine ascunse de liderul de la Kremlin

O jurnalistă din Polonia a scris o carte despre viața președintelui Rus, Vladimir Putin. Conform autoarei, Putin este rodul unei iubiri dintre o tânără georgiană și un bărbat căsătorit, care a ascuns mulți ani acest secret. Cartea menționează și cum a ajuns Putin la Leningrad, și cum a fost crescut de rude mai îndepărtate ca pe propriul copil.

Tatăl real al lui Putin este Paton Privalov, iar mama sa este Vera, a declarat scriitoarea și jurnalista poloneză Christina Kurchab-Redlikh, care a studiat trecutul lui Vladimir Putin și a familiei acestuia.

Jurnalista din Polonia a stat de vorbă cu apropiații lui Putin, inclusiv cu mama acestuia, Vera Putina.

Potrivit sursei citate, mama lui Putin a trăit mult timp cu Privalov, iar apoi l-a părăsit pentru că a aflat că era căsătorit.

„Mama lui adevărată, Vera Putina, s-a născut lângă Urali, în micul sat Terekino, foarte aproape de orașul Ocher. În acest oraș a început să studieze la o școală tehnică, iar acolo a întâlnit un bărbat cu care a trăit suficient de mult timp, rămânând și însărcinată cu Vladimir Putin”, a spus scriitoarea.

Jurnalista a mai adăugat că mama lui Putin a aflat că bărbatul cu care trăia, tatăl natural al lui Putin, era căsătorit, abia după ce a primit un pachet de la soția sa.

„Acest bărbat s-a dovedit că era căsătorit, pentru că pachetul era de la soția lui. Iar când Vera Nikolaevna și-a dat seama de acest lucru, și-a împachetat imediat lucrurile și a fugit la părinții ei. Micul Volodya, Vladimir Putin s-a născut în orașul Ocher. Despre tatăl natural, Paton Privalov nu a mai auzit niciodată”, a declarat jurnalista.

Bătăile de la tatăl vitreg

Ulterior, mama lui Vladimir Putin a mers să facă practică în Uzbekistan și acolo l-a cunoscut pe georgianul Georgy Osepashvili, un militar de carieră.

Jurnalista poloneză susține că cei doi s-au căsătorit la trei luni după ce s-au cunoscut și au plecat în Georgia.

„Acest Osepașvili l-a bătut îngrozitor. Nu vă puteți imagina cum este un fiu nelegitim în Caucaz pentru mamă și pentru copil. Era foarte nefericit. Volodia era tăcut, închis, singur, flămândă și prost îmbrăcat”, scrie ziarista Kurchab-Redlich”, susține jurnalista poloneză.

Putin a ajuns în grija unor rude din Leningrad

La vârsta de nouă ani, Putin a ajuns în grija unor rude care trăiau în Leningrad, soții Maria și Vladimir Putin. Ea lucra ca femeie de serviciu și el ca și maistru. Soții Putin avuseseră doi fii care au murit în timpul celui de-al doilea război mondial.

Aici intervine bibliografia oficială a liderului rus, care afirmă că acesta s-a născut în familia Putin din Leningrad, ca al treilea fiu al familiei. Tot în bibliografia oficială se mai arată că cei doi frați mai mari ai liderului rus au murit.

La Leningrad, la nouă ani, Putin a fost înscris în clasa întâi, deoarece el fiind din Georgia, nu cunoștea foarte bine limba rusă.

Jurnalista din Polonia mai scrie că și al doilea tată vitreg l-a bătut pe președintele rus, pentru că ar fi comis diverse acte de huliganism.

#biografie #detalii #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.