Cât costă banii de la BERD pentru stația Back-to-Back de la Vulcănești

Stația Back-to-Back Vulcănești nu va mai fi construită. Aceasta nu mai este justificată economic, deoarece Republica Moldova s-a sincronizat cu sistemul energetic al UE, ENTSO-E din primăvara acestui an. Republica Moldova însă a are o finanțare de la BERD și BEI. Or, redacția BANI.MD a solicitat de la Ministerului Finanțelor suma de bani pe care statul trebuie să o achite pentru banii acordați de cele două instituții financiare.

„În scopul realizării Proiectului pentru interconectarea reţelelor de energie electrică dintre Republica Moldova şi România au fost semnate următoarele acorduri de împrumut: 1. Acord de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Chişinău, la 20 decembrie 2017, în sumă de 80,0 mil. euro. La situația din 31 octombrie 2022, soldul datoriei pe împrumutul respectiv constituie 1,33 mil. euro. Pe parcursul perioadei 07.08.2019 (data intrării în efectivitatea a Acordului) – 31.10.2022, din contul împrumutului dat au fost debursate mijloace financiare în sumă de 1,45 mil. euro. Întru deservirea împrumutului respectiv, pe parcursul perioadei menționate mai sus, au fost achitate mijloace financiare în sumă de 2,82 mil. euro, dintre care: suma principală – 0,11 mil. euro, dobânda – 0,02 mil. euro, comisionul de angajament – 1,89 mil. euro și comisionul unic în sumă de 0,8 mil. euro”, se arată în răspunsul Ministerului Finanțelor.

Totodată, pentru împrumutul de la BEI în sumă de 80 mil. de euro, Ministerul Finanțelor spune că nu achită nimic. „Conform prevederilor Contractului de finanțare pentru fiecare debursare în parte urmează a fi selectați termenii financiari (maturitatea maximă fiind de până la 25 ani”.

Autoritățile au anunțat că stația Back-to-Back Vulcănești nu va mai f construită urmare a sincronizării sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel european ENTSO-E.

#vulcanesti #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața cerealelor și oleaginoaselor din Republica Moldova se confruntă cu o presiune puternică asupra prețurilor, iar principala cauză nu este evoluția burselor internaționale, ci blocajele logistice de pe ruta Dunăre–Sulina–Reni. Potrivit unei analize realizate de Iurie Rija la 3 septembrie, prețurile achitate fermierilor moldoveni continuă să scadă, chiar dacă referințele de la Constanța și MATIF sunt în creștere.

Analiza arată că majorările externe sunt practic „înghițite” de costurile tot mai mari de transport. Spre exemplu, grâul furajer DAP Constanța s-a scumpit de la 209 euro/tonă pe 28 august la 216 euro/tonă pe 3 septembrie, însă în Republica Moldova prețurile au continuat să coboare. În nordul țării, grâul poate fi cumpărat chiar și cu aproximativ 2,70 lei/kg, dar traderii ezită să achiziționeze volume mari și, în unele cazuri, le solicită fermierilor să păstreze marfa cumpărată în propriile depozite încă o lună.

Situația este agravată de aglomerația de la Sulina și de nivelul scăzut al Dunării. Potrivit analizei, barjele care anterior puteau transporta circa 1.500 de tone încarcă acum doar aproximativ 500 de tone. În același timp, atacurile asupra infrastructurii și navelor din zona Reni sporesc riscurile pentru armatori și pun o presiune suplimentară pe costurile logistice.

Iurie Rija apreciază că problema logistică din sezonul 2026/2027 este chiar mai severă decât cea din 2022. Atunci, războiul a început în martie, când aproximativ două treimi din marfă fusese deja comercializată. Acum însă, blocajele au apărut chiar de la începutul unui sezon cu recoltă bogată, înainte ca exportul culturilor din grupa a doua să înceapă în volum.

Cea mai puternică presiune se vede la grâul furajer. În raioanele Drochia, Briceni și Edineț, prețul a coborât de la 2.600–2.700 lei/tonă la sfârșitul lunii iulie la 2.500–2.650 lei/tonă pe 3 septembrie. În zona Ștefan Vodă–Anenii Noi–Ialoveni–Hâncești, prețurile au scăzut de la 2.900–3.000 la 2.700–2.900 lei/tonă, iar în sud, la Comrat, Cantemir, Cimișlia și Leova, s-au redus până la 2.800–2.950 lei/tonă. La Giurgiulești, prețul a coborât de la 3.400 la 3.300 lei/tonă.

Situația este diferită în cazul grâului alimentar. Oferta de grâu cu proteină de 11,5% este mai redusă, iar morarii locali îl caută activ. Din acest motiv, prețul a crescut cu aproximativ 50–100 de lei pe tonă într-o săptămână. În nord, acesta ajunge la 2.900–3.100 lei/tonă, în centru la 3.100–3.200 lei, iar la Giurgiulești la circa 3.500 lei/tonă.

În schimb, rapița beneficiază de faptul că 70–80% din recoltă a fost deja cumpărată. Oferta mai redusă susține prețurile, care ajung la 9.800–9.900 lei/tonă în centrul țării și la 10.400–10.500 lei/tonă la Giurgiulești.

Și campania de achiziție a florii-soarelui a început deja, deși o parte din recoltă este încă pe câmp. La Giurgiulești sunt oferite 9.500–9.700 lei/tonă, la Bălți aproximativ 9.200 lei, iar în nord prețurile pornesc de la 8.800–8.900 lei/tonă. În apropierea Giurgiuleștiului acestea urcă până la 9.200–9.350 lei/tonă.

Concluzia analizei este că piața agricolă din Republica Moldova s-a împărțit practic în două: grâul furajer se ieftinește sub presiunea logisticii, în timp ce rapița și floarea-soarelui înregistrează creșteri în mai multe regiuni. Factorul decisiv rămâne însă infrastructura de export, afectată simultan de nivelul scăzut al Dunării, aglomerația de la Sulina și riscurile de securitate din zona Reni–Orlovca.