Morgan Stanley: SUA ar putea evita recesiunea în 2023, Europa nu va fi la fel de norocoasă

Economiile Marii Britanii şi zonei euro este posibil să intre în recesiune anul următor, susţin analiştii băncii de investiţii Morgan Stanley, însă SUA ar putea evita, la limită, recesiunea graţie unei pieţe a muncii rezistente, transmite Reuters.

În acelaşi timp, redeschiderea aşteptată a Chinei după aproape trei ani de restricţii în contextul COVID-19 ar urma să conducă la o revenire atât a economiei chineze cât şi a altor economii emergente din Asia, adaugă analiştii Morgan Stanley într-un raport publicat duminică.

Potrivit raportului, economia mondială va înregistra anul viitor un avans de 2,2%, mai puţin decât cea mai recentă prognoza de creştere a Fondului Monetar Internaţional, conform căreia PIB-ul Mondial va înregistra anul viitor un avans de 2,7%.

Analiştii de la Morgan Stanley prognozează pentru 2023 o diferenţă semnificativă între economiile dezvoltate „în sau aproape de recesiune”, în timp ce economiile emergente ar urma să înregistreze o „revenire modestă”, dar cu toate acestea relansarea globală ar pute să rămână evazivă. Economia chineză este preconizată să crească cu 5% în 2023, depăşind ritmul mediu de creştere de 3,7% aşteptat pentru ansamblul pieţelor emergente, în timp ce grupul primelor 10 state dezvoltate ar urma să înregistreze un avans de doar 0,3%.

Băncile centrale din întreaga lume au majorat dobânzile în acest an pentru a contracara o inflaţie accelerată, iar în cazul SUA, analiştii de la Morgan Stanley prognozează că Rezerva Federală va continua să majoreze costul creditului în 2023 pe măsură ce inflaţia va rămâne la un nivel ridicat după ce va atinge vârful în ultimul trimestru al acestui an.

„Economia americană va evita, la limită, recesiunea în 2023 dar aterizarea nu se va resimţi ca fiind una lină deoarece ritmul de crearea de noi locuri de muncă va încetini semnificativ iar rata şomajului va continua să crească. Efectul cumulat al înăspririi politicii monetare în 2023 se va răsfrânge şi în 2024, rezultând doi ani de creştere foarte modestă”, se arată în raportul Morgan Stanley.

Şi la nivel global, vârful de inflaţie ar urma să fie atins în cursul trimestrului patru, susţin analiştii de la Morgan Stanley iar dezinflaţia va fi tema principală a anului următor.

#Morgan Stanley #banca de investitii #recesiune #economie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova, tradițional unul dintre marii exportatori de ulei de floarea-soarelui, înregistrează schimbări majore pe piață, iar importurile cresc pe fondul problemelor din industria locală de procesare, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Datele analizate arată că în sezonul 2025–2026 (iulie 2025 – aprilie 2026), importurile de ulei de floarea-soarelui au urcat la 12.896 tone, în timp ce exporturile au ajuns la 73.322 tone. Deși exporturile și-au revenit față de sezonul precedent, raportul dintre export și import s-a redus semnificativ la 1 la 5,7, comparativ cu 1 la 43 în perioadele considerate normale.

Economistul susține că această schimbare reflectă o problemă structurală: procesarea internă funcționează sub capacitate, iar o parte importantă a materiei prime părăsește țara sub formă de semințe neprocesate, ceea ce obligă piața internă să acopere o parte din necesarul de ulei prin importuri.

Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte evidențiate în analiză este situația companiei „Floarea Soarelui”, controlată de milioanarul Vaja Jhashi, considerată simbolul industriei locale de procesare. Dacă în anii de vârf uzina exporta peste 180.000 de tone de ulei anual, acum aceasta a ajuns în postura de importator și a adus în perioada ianuarie–aprilie 2026 circa 985 de tone de ulei rafinat din Ucraina.

Potrivit lui Iurie Rija, compania și-a epuizat stocurile de semințe disponibile pentru procesare și a fost nevoită să recurgă la importuri pentru a onora contractele comerciale existente. În paralel, reluarea producției la volume reduse a devenit nerentabilă din cauza costurilor fixe ridicate.

Analiza mai arată că traderii au fost mai competitivi decât procesatorii în relația cu fermierii, oferind plăți rapide pentru recoltă. Astfel, materia primă a fost exportată înainte să ajungă la fabrici, ceea ce a dus la situația în care una dintre cele mai mari uzine de procesare din Republica Moldova importă acum produsul pe care îl producea anterior în cantități mari.