UE are nevoie de aproape jumătate de trilion de euro ca să mențină în viață actualele reactoare nucleare

Uniunea Europeană va avea nevoie de investiții de până la 450 de miliarde de euro doar pentru a-și menține nivelul actual al capacității sale de generare în domeniul energiei nucleare, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson, la un forum de energie nucleară săptămâna aceasta, scrie Oil Price.

Energia nucleară va avea un rol important de jucat în obiectivele climatice ale UE de generare de energie electrică cu emisii scăzute de carbon, a declarat Simson.

„Coloana vertebrală a viitorului sistem energetic european fără carbon vor fi predominant sursele regenerabile. Dar realitatea este că aceste surse regenerabile va trebui completate cu o producție stabilă de energie electrică în bandă. Acesta este motivul pentru care energia nucleară nu este doar o chestiune de siguranță și securitate, ci și o soluție reală”, a adăugat ea.

În acest an, în care creșterea prețurilor la energie a evidențiat importanța securității energetice, UE se concentrează în special pe disponibilitatea energiei nucleare., arată Oil Price.

Conform prognozelor UE, generarea de energie nucleară va reprezenta aproximativ 15%-16% din producția de energie a UE în 2030 și în 2050, a spus Simson.

UE are nevoie de o capacitate de generare stabilă, la nivelul de puțin peste 100 GW, în următoarele decenii. Însă vor fi necesare multe investiții pentru a menține această capacitate de generare în viitor, arată sursa citată.

„Analiza noastră arată că, fără investiții imediate, aproximativ 90% din reactoarele existente ar urma fi închise în perioada în care avem cea mai mare nevoie de ele – în 2030”, a menționat Simson.

UE va avea nevoie de investiții între 350 și 450 de miliarde de euro doar pentru a menține capacitatea actuală de generare și încă 50 de miliarde de euro pentru operarea pe termen lung a reactoarelor existente, potrivit comisarului UE.

Noile tehnologii, cum ar fi reactoarele modulare mici (SMR), ar putea fi soluția, inclusiv de decarbonizare a sectoarelor cele mai problematice, a spus Simson, adăugând că UE își propune ca primele SMR să funcționeze în Uniunea Europeană în primii ani ai decadei următoare.

#reactor #miliarde #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.