Piața imobiliară se supraîncălzește! Topul orașelor unde prețurile scapă de sub control

Piața imobiliară globală intră într-o nouă etapă de risc, iar mai multe metropole se apropie de zona considerată bulă, potrivit raportului UBS Global Real Estate Bubble Index 2025. Miami conduce clasamentul mondial, cu un scor de 1,73 și depășește pragul de risc de 1,5, pe fondul creșterii continue a prețurilor locuințelor, în ciuda costurilor ridicate ale creditelor și a scăderii accesibilității. Tokyo, cu un scor de 1,59, și Zurich, cu 1,55, se află de asemenea în zona de risc, confirmând că marile centre economice rămân cele mai vulnerabile în fața unei posibile corecții.

Indexul UBS măsoară gradul de supraevaluare a piețelor pe baza raportului preț–venit, preț–chirie, evoluției creditării și ritmului construcțiilor. Orașele cu scor peste 1,5 sunt considerate în risc de bulă imobiliară, între 0,5 și 1,5 sunt supraevaluate, iar cele între -0,5 și 0,5 sunt evaluate corect. În 2025, cele mai multe orașe din index au înregistrat o scădere a riscului imobiliar, însă creșterile de prețuri în anumite piețe au împins câteva destinații în zona critică.

Miami rămâne cel mai fierbinte punct al pieței globale, cu o creștere reală de 1,9% a prețurilor locuințelor. Tokyo și Zurich au consemnat avansuri și mai mari, de 5,7%, respectiv 5%, care alimentează supraîncălzirea pieței. Alte orașe, deși nu depășesc pragul de bulă, sunt supraevaluate. Madrid este exemplul cel mai elocvent: a avut cea mai mare creștere reală a prețurilor, de 13,6% într-un singur an. Dubai, cu o creștere anuală de 11,1% și o scumpire totală de aproximativ 50% în ultimii cinci ani, rămâne în zona de risc ridicat, iar UBS avertizează că piața se poate răci în 2026 pe fondul creșterii ofertei.

La polul opus, unele piețe trec prin corecții puternice. Toronto, unul dintre cele mai scumpe orașe ale lumii, a înregistrat un declin real al prețurilor de 7,5%, reducându-și riscul de bulă. Hong Kong a avut o scădere chiar mai mare, de 7,9% și a ieșit din categoria piețelor supraevaluate și a intrat în zona „corect evaluată”. Corecții au fost raportate și în Vancouver, Frankfurt, Londra și San Francisco, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și a unei cereri în scădere.

Raportul UBS indică o tendință mixtă: deși riscul de bulă scade la nivel global, anumite centre urbane continuă să se supraîncălzească, alimentate de investiții, migrație, infrastructură și reputația de destinații imobiliare premium.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bula #imobil #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de zahăr din Republica Moldova sunt amenințați cu falimentul urmare a importurilor mai ieftine din Rusia, Belarus și Serbia. Iar Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova și Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr solicită Guvernului reluarea de urgență a procedurii de aprobare a Hotărârii privind reglementarea importurilor de zahăr.

Cele două organizații susțin că, de la expirarea măsurii provizorii la 27 aprilie 2026, piața zahărului a rămas complet nereglementată în raport cu importurile din Serbia, Belarus și Rusia. În același timp, zahărul din Uniunea Europeană, Marea Britanie și Ucraina este supus contingentelor tarifare și unei taxe de 75%, ceea ce creează, potrivit producătorilor, o „asimetrie fără precedent” în defavoarea industriei locale.

Reprezentanții sectorului acuză că producătorii moldoveni sunt puși să concureze cu importuri provenite din țări care beneficiază de costuri energetice mult mai mici și de subvenții masive. De exemplu, Serbia acordă subvenții de circa 300 euro per hectar, iar Belarus cumpără gaz la prețuri de aproape patru ori mai mici decât Republica Moldova, în timp ce fermierii locali nu beneficiază de mecanisme similare de sprijin.

În acest context, industria zahărului din Moldova susține că a rezistat în ultimii ani în condiții extreme, marcate de scumpiri masive la energie și inputuri agricole, dar și de pierderi semnificative cauzate de înghețurile din 2025. Cu toate acestea, prețul zahărului produs local a scăzut, fiind, potrivit datelor oficiale, singurul produs alimentar care s-a ieftinit în condițiile unei inflații generale.

Producătorii subliniază că Republica Moldova nu se confruntă cu un deficit de zahăr, iar stocurile și producția planificată acoperă aproximativ 150% din consumul anual. În opinia lor, importurile necontrolate nu aduc beneficii consumatorilor, ci favorizează traderii, în timp ce pe termen lung pot duce la dispariția producției locale și la creșteri bruște de prețuri.

Datele prezentate arată că zahărul produs în țară generează de până la cinci ori mai multe venituri la buget decât cel importat și susține mii de locuri de muncă. Industria include circa 3.500 de angajați direcți, peste 10.000 de hectare cultivate și investiții de peste 130 milioane de euro.

Totodată, producătorii avertizează că situația transmite un semnal negativ investitorilor europeni, în condițiile în care sectorul zahărului din Moldova este controlat de companii din Germania și Polonia.

În acest context, organizațiile solicită reluarea imediată a procesului de aprobare a Hotărârii de Guvern privind reglementarea importurilor, menținerea dialogului cu industria și alinierea politicilor comerciale la angajamentele de susținere a producătorilor autohtoni.