Businessmanul fierului vechi din Moldova a cumpărat o oțelărie din România

Un grup de investitori din Republica Moldova a preluat jumătate din capitalul companiei Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME), care deține și operează unitatea de producție de țevi de oțel din Oțelu Roșu, județul Caraș Severin, cumpărată acum 3 ani de la Ductil Steel, ce a făcut parte din portofoliul local al grupului rus Mechel, relevă date analizate de Profit.ro. Compania este prezentată, prin date de la finalul anului 2021, cu o situație financiară dificilă, având capitaluri negative, sechestre pe active, echipamente și instalații, precum și procese pentru salarii, impozite și facturi neplătite, scrie profit.ro.

Până la recenta tranzacție, asociații Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME) erau firma poloneză Sunningwell International Polska, fondată, controlată și condusă de omul de afaceri polonez Marek Frydrych (99,09%), și traderul de produse metalurgice West Trade SA din Polonia (0,91%).

Acum, Sunningwell International Polska a cedat 49,09% din părțile sociale ale LDME entității Omnisteel SRL din Republica Moldova și 0,91% către Metary SRL din România. În acest fel, fiecare dintre cele două ″tabere″ de asociați, cea veche și cea nouă, deține exact câte 50% din companie, potrivit termene.ro.

Omnisteel este controlată de oamenii de afaceri basarabeni Valentin Eșanu (35%), exportator de deșeuri metalice din Republica Moldova, Andrei Zabolotnîi (35%), proprietarul companiei IT Omnicom, și Alexandru Rotaru (30%).

Rotaru, care este și asociat unic la Metary SRL, a fost numit administrator la Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL, însă își exercită funcțiile numai împreună cu administratorul preexistent, firma LDME Asset Management SRL, fiind nevoie de acordul ambelor părți asupra tuturor deciziilor.

LDME Asset Management SRL, care este administrator la Laminorul din februarie anul acesta, îi are ca asociați pe rusul cu cetățenie elvețiană Petr Terebov (80%), trader de metale și deșeuri din metal la Londra și Geneva, și pe basarabeanul cu cetățenie română Veaceslav Sandu (20%).

În decembrie anul trecut, cei de la Omnisteel au anunțat că vor să investească 14 milioane euro în construirea unei oțelării la Pănășești, în raionul Strășeni, cu o capacitate de producție anuală de 150.000 de tone de bare de oțel pentru construcții și 250 de angajați, planul fiind ca o parte din producție să fie exportată în România.

În mai anul acesta, însă, compania a transmis că ar putea renunța la proiect, acuzând ″bariere birocratice″, constând în termenele foarte lungi de emitere a autorizațiilor legale pentru investiție, precum și lipsa de sprijin din partea autorităților.

#otelarie #esanu #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.