Businessmanul fierului vechi din Moldova a cumpărat o oțelărie din România

Un grup de investitori din Republica Moldova a preluat jumătate din capitalul companiei Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME), care deține și operează unitatea de producție de țevi de oțel din Oțelu Roșu, județul Caraș Severin, cumpărată acum 3 ani de la Ductil Steel, ce a făcut parte din portofoliul local al grupului rus Mechel, relevă date analizate de Profit.ro. Compania este prezentată, prin date de la finalul anului 2021, cu o situație financiară dificilă, având capitaluri negative, sechestre pe active, echipamente și instalații, precum și procese pentru salarii, impozite și facturi neplătite, scrie profit.ro.

Până la recenta tranzacție, asociații Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME) erau firma poloneză Sunningwell International Polska, fondată, controlată și condusă de omul de afaceri polonez Marek Frydrych (99,09%), și traderul de produse metalurgice West Trade SA din Polonia (0,91%).

Acum, Sunningwell International Polska a cedat 49,09% din părțile sociale ale LDME entității Omnisteel SRL din Republica Moldova și 0,91% către Metary SRL din România. În acest fel, fiecare dintre cele două ″tabere″ de asociați, cea veche și cea nouă, deține exact câte 50% din companie, potrivit termene.ro.

Omnisteel este controlată de oamenii de afaceri basarabeni Valentin Eșanu (35%), exportator de deșeuri metalice din Republica Moldova, Andrei Zabolotnîi (35%), proprietarul companiei IT Omnicom, și Alexandru Rotaru (30%).

Rotaru, care este și asociat unic la Metary SRL, a fost numit administrator la Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL, însă își exercită funcțiile numai împreună cu administratorul preexistent, firma LDME Asset Management SRL, fiind nevoie de acordul ambelor părți asupra tuturor deciziilor.

LDME Asset Management SRL, care este administrator la Laminorul din februarie anul acesta, îi are ca asociați pe rusul cu cetățenie elvețiană Petr Terebov (80%), trader de metale și deșeuri din metal la Londra și Geneva, și pe basarabeanul cu cetățenie română Veaceslav Sandu (20%).

În decembrie anul trecut, cei de la Omnisteel au anunțat că vor să investească 14 milioane euro în construirea unei oțelării la Pănășești, în raionul Strășeni, cu o capacitate de producție anuală de 150.000 de tone de bare de oțel pentru construcții și 250 de angajați, planul fiind ca o parte din producție să fie exportată în România.

În mai anul acesta, însă, compania a transmis că ar putea renunța la proiect, acuzând ″bariere birocratice″, constând în termenele foarte lungi de emitere a autorizațiilor legale pentru investiție, precum și lipsa de sprijin din partea autorităților.

#otelarie #esanu #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.