Businessmanul fierului vechi din Moldova a cumpărat o oțelărie din România

Un grup de investitori din Republica Moldova a preluat jumătate din capitalul companiei Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME), care deține și operează unitatea de producție de țevi de oțel din Oțelu Roșu, județul Caraș Severin, cumpărată acum 3 ani de la Ductil Steel, ce a făcut parte din portofoliul local al grupului rus Mechel, relevă date analizate de Profit.ro. Compania este prezentată, prin date de la finalul anului 2021, cu o situație financiară dificilă, având capitaluri negative, sechestre pe active, echipamente și instalații, precum și procese pentru salarii, impozite și facturi neplătite, scrie profit.ro.

Până la recenta tranzacție, asociații Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME) erau firma poloneză Sunningwell International Polska, fondată, controlată și condusă de omul de afaceri polonez Marek Frydrych (99,09%), și traderul de produse metalurgice West Trade SA din Polonia (0,91%).

Acum, Sunningwell International Polska a cedat 49,09% din părțile sociale ale LDME entității Omnisteel SRL din Republica Moldova și 0,91% către Metary SRL din România. În acest fel, fiecare dintre cele două ″tabere″ de asociați, cea veche și cea nouă, deține exact câte 50% din companie, potrivit termene.ro.

Omnisteel este controlată de oamenii de afaceri basarabeni Valentin Eșanu (35%), exportator de deșeuri metalice din Republica Moldova, Andrei Zabolotnîi (35%), proprietarul companiei IT Omnicom, și Alexandru Rotaru (30%).

Rotaru, care este și asociat unic la Metary SRL, a fost numit administrator la Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL, însă își exercită funcțiile numai împreună cu administratorul preexistent, firma LDME Asset Management SRL, fiind nevoie de acordul ambelor părți asupra tuturor deciziilor.

LDME Asset Management SRL, care este administrator la Laminorul din februarie anul acesta, îi are ca asociați pe rusul cu cetățenie elvețiană Petr Terebov (80%), trader de metale și deșeuri din metal la Londra și Geneva, și pe basarabeanul cu cetățenie română Veaceslav Sandu (20%).

În decembrie anul trecut, cei de la Omnisteel au anunțat că vor să investească 14 milioane euro în construirea unei oțelării la Pănășești, în raionul Strășeni, cu o capacitate de producție anuală de 150.000 de tone de bare de oțel pentru construcții și 250 de angajați, planul fiind ca o parte din producție să fie exportată în România.

În mai anul acesta, însă, compania a transmis că ar putea renunța la proiect, acuzând ″bariere birocratice″, constând în termenele foarte lungi de emitere a autorizațiilor legale pentru investiție, precum și lipsa de sprijin din partea autorităților.

#otelarie #esanu #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.