UE interzice importul de produse provenite de pe terenuri defrișate

Parlamentul European şi statele membre UE au ajuns marţi la un acord pentru a interzice importul în Uniunea Europeană a mai multor produse, precum cacao, cafea sau soia, atunci când acestea contribuie la defrişări.

Astfel, companiile sunt obligate să verifice și să emită o așa-numită declarație de „due diligence” conform căreia bunurile introduse pe piața UE nu au a dus la defrișări și degradarea pădurilor oriunde în lume după 31 decembrie 2020.

Noua lege ar garanta consumatorilor europeni că produsele pe care le cumpără nu contribuie la distrugerea și degradarea pădurilor, inclusiv a pădurilor primare de neînlocuit, și, prin urmare, ar reduce contribuția UE la schimbările climatice și la pierderea biodiversității la nivel global.

Uleiul de palmier, lemnul, carnea de vită şi cauciucul sunt de asemenea vizate, precum şi mai multe materiale asociate (piele, ciocolată, mobilier, hârtie, cărbune etc.).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Parlamentul și Consiliul UE vor trebui să aprobe în mod oficial acordul. Noua lege va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea ei în Jurnalul Oficial al UE, dar unele articole se vor aplica 18 luni mai târziu.

Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 420 de milioane de hectare de pădure – o suprafață mai mare decât UE – au fost pierdute din cauza defrișărilor între 1990 și 2020. Consumul UE reprezintă aproximativ 10% din defrișarea globală. Uleiul de palmier și soia reprezintă mai mult de două treimi din aceasta.

#terenuri defrisate #vanzare #import #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.