Politicile climatice în statele Partneriatului Estic – între obligații asumate și realizări

Centrul de Analize și Politici Eficiente (CAPE) a organizat pe 17 noiembrie o masă rotundă dedicată prezentării studiului “Evaluarea implementării politicilor UE privind schimbările climatice în Republica Moldova, Ucraina și Georgia conform Acordului de Asociere (AA)” realizat de Natalia Guranda, Veaceslav Berbeca și Ion Tăbârță. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Clima și energia în țările Parteneriatului Estic” cu sprijinul financiar al Fundației Konrad Adenauer.

Studiul prezintă principalele realizări și restanțe înregistrate în transpunerea prevederilor din AA între UE, pe de o parte, și Republica Moldova, Ucraina și Georgia, pe de altă parte. Totodată, acesta conține o sinteză a constatărilor privind practica transpunerii prevederilor în domeniul schimbărilor climatice a AA în cadrul legal al Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei. Studiul a fost realizat cu implicarea experților din Georgia și Ucraina.

Natalia Guranda, autoarea evaluării transpunerii legislației europene în Republica Moldova, a menționat că o mare parte din obligațiile stabilite în AA legate de schimbările climatice au fost transpuse sau, cel puțin, au fost create bazele pentru implementarea regulamentelor și directivelor. Totodată, Natalia Guranda a menționat că Republica Moldova are unele restanțe în transpunerea prevederilor AA din cauza lipsei de capacități și resurse umane în cadrul organelor guvernamentale.

Veaceslav Berbeca, responsabil de evaluarea transpunerii legislației europene în Ucraina, a afirmat că acest stat a început cu o întârziere mare acest proces, care, ulterior, a cunoscut o dinamică ascendentă începând cu adoptarea celui de-al doilea Plan de Acțiuni pentru implementarea AA între Ucraina și UE din octombrie 2017. Autorul a ținut să accentueze ideea necesității realizării unei înțelegeri naționale cu privire la prioritățile redresării postbelice a țării și modalitățile de tranziție a Ucrainei la cursul verde european al dezvoltării.

Ion Tăbârță, autorul evaluării transpunerii legislației europene în Georgia, a afirmat că acest stat a realizat anumite progrese la capitolul aproximației legislației naționae la cea euroepeană în domeniul schimbărilor climatice. Totodată, sunt mai multe întîrzieri de ordin institutional, legislative și financiar.

Marius Țăranu, expert în domeniul schimbărilor climatice, USAID a menționat că UE e foarte ambitioasă în privința politicilor de prevenire a schimbărilor climatice, dar țările candidate trebuie să țină cont de interesele nationale. Astfel, Republica Moldova și-a luat angajamente destul de mari, dar nu foarte posibile pentru a fi realizate. Trebuie să fim foarte atenți cand alegem între neutralitatea carbonului șineutralitatea climatică în funție de posibilități și interesele naționale.

Iuliana Cantaragiu, expertă în domeniul mediului a declarat că acest domeniu necesită costuri destul de mari. Guvernul Republicii Moldova e focusat pe depășirea crizelor pentru a echilibra criza socială generată de criza energetică și, respectiv, domeniul mediului e mai puțin prioritar.

Katja Plate, directoarea reprezentanței din România și Republica Moldova a Fundației Konrad Adenauer a menționat experiența Germaniei în domeniul politicilor climatice, unde accentul se pune pe ideea dezvoltării energiei verde – surse alternative de energie regenerabilă, biomasă, energia solară și cea eoliană.

Participanții la eveniment au menționat importanța dezvoltării și menținerii unui dialog constant între guvern, părțile interesate și societatea civilă în procesul de elaborare și implementare a politcilor în domeniul schimbărilor climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mediu #politici #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2022, în perioada crizei energetice, Republica Moldova a plătit în plus 12 milioane de lei timp de 3 luni din cauza reticenței directorului Energocom de a cumpăra energie electrică de la producătorii moldoveni, potrivit declarației directorului ML Energy, Veaceslav Moldovan, făcută în cadrul emisiunii „Teritoria Svobodi”.

„În ciuda contractului negociat, în octombrie 2022, pentru cumpărarea a 20 MWh în noiembrie, Bînzari a refuzat și a cumpărat toată energia electrică din România. Astfel, Republica Moldova putea economisi 12 milioane de lei pentru 20MWh. Pierdere directă – (231 euro – 188 euro)*20MWh*720 ore = 619.200 euro = 19.20 * 619.200 euro = 11.888.640 lei / 330.000.0000 kWh = 0.036 lei. În cadrul grupului ML Energy nu există niciun producător eligbill.”, a punctat Moldovan

Directorul Energocom, Victor Bînzari, contactat de BANI.MD, susține că în grupul dlui Moldovan sunt mai multe companii care au statut eligibil și au un tarif stabilit de ANRE cu care trebuie să vândă energia.

„Noi cu toate companiile care au statut eligibil suntem obligați prin lege să le cumpărăm energia la prețul stabilit de ANRE. În acel contract erau câteva companii care aveau contract cu noi, ei fiind parte a grupului ML Energy, dar voiau să ne vândă energie la un preț mai mare pe fundalul crizei energetice și a prețurilor mai mari din piață. Respectivele companii nu au vrut să vândă cu un 1 leu energia către Energocom, dar prin intermediul ML Energy cu un preț mai mare. Mai mic decât cel din piață, dar mai mare față de tariful stabilit de ANRE”, a explicat Bînzari.

Directorul Energocom spune că cei care au contracte și tarife stabilite de ANRE, au garanția că statul le cumpără curentul pentru o anumită perioadă. Este vorba de 10-15 ani.

„Oare când vedem că este convenabil pe piață vindem la prețul mai mare de piață, iar când e mai mic pe piață, vindem cu prețul stabilit de ANRE, și de fiecare dată încercăm cumva să ne jucăm cu aceste principii. Problema ei că ei aveau posibilitatea să vândă la Premier Energy, Navitas și la FEE Nord. Or, celelalte companii nu au vrut să aibă relații cu dl Moldovan. Jumătățile de adevăr nu sunt chiar corecte. Ba mai mult, în urma discuțiilor pe care le-am avut la ANRE, dl Moldovan a spus că nu este vorba de preț ci e vorba de principiu ca să vândă energie la Energocom”, a conchis Bînzari.