Războiul a prăbușit vânzările de automobile din Rusia. Scădere de aproape 60%

Vânzările de automobile în Rusia s-au prăbușit cu 58,8% în 2022, a anunțat joi Asociația Întreprinderilor Europene (AEB), în condițiile în care industria continuă să se resimtă de pe urma impactului sancțiunilor occidentale impuse Moscovei, scrie Reuters.

Mai mulți producători auto ruși au suspendat producția pentru anumite perioade de timp anul trecut, în condițiile în care industria s-a străduit să se aprovizioneze cu piese și să stabilească noi lanțuri de aprovizionare după impunerea sancțiunilor din cauza acțiunilor militare ale Moscovei în Ucraina.

Producători auto occidentali importanți, precum Renault, au părăsit, de asemenea, piața, ceea ce a făcut ca industria – care înainte se baza foarte mult pe investițiile occidentale și pe echipamentele de înaltă tehnologie – să fie una dintre cele mai afectate de consecințele deciziei Rusiei de a trimite zeci de mii de soldați în Ucraina.

La un moment dat, principalul producător AvtoVaz vindea mașini Lada fără airbaguri sau sisteme de frânare antiblocare (ABS) din cauza lipsei de piese.

Vânzările totale de mașini pentru anul în curs au fost de 687.370, față de peste 1,6 milioane în 2021, a precizat AEB. În luna decembrie, vânzările au scăzut cu 50,2%.

Organismul industrial a prognozat că vânzările vor urca cu 12% în 2023, la aproximativ 770.000 de vehicule.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzari #automobile #scadere #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.