Ce mai rămâne pe ”lista de dorințe” a Ucrainei, după ce va primi tancurile de luptă

26 Ian. 2023, 04:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Ian. 2023, 04:32 // Actual //  bani.md

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a vorbit miercuri, 25 ianuarie, despre ”lista de dorințe” în ceea ce priveşte armele furnizate de Occident, după ce SUA şi Germania au anunţat că vor trimite tancuri de luptă, relatează CNN.

”Am trimis anul trecut o listă de dorinţe lui Moş Crăciun, iar avioanele de vânătoare au fost, de asemenea, incluse pe această listă de dorinţe”, a declarat Oleksii Reznikov.

El a precizat însă că prima prioritate a guvernului său o reprezintă sistemele de apărare aeriană, astfel încât să poată împiedica Rusia să efectueze atacuri aeriene şi cu rachete.

”Trebuie să ne închidem cerul, să ne apărăm cerul”, a spus Reznikov. ”Aceasta este prioritatea numărul unu. După aceea, trebuie să obţinem mai multe vehicule înarmate, tancuri, sisteme de artilerie, UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) etc., etc. Avem oameni, dar avem nevoie de armament”, a punctat ministrul Apărării din Ucraina.
Anterior, şi ministrul ucrainean de Externe a sugerat, într-o postare pe Twitter în care mulţumea Poloniei pentru tancuri, că următorul pas ar trebui să fie avioanele de luptă.

Ucraina va face acum presiuni pentru avioane de luptă occidentale de generaţia a patra, cum ar fi F-16 din SUA, după ce şi-a asigurat aprovizionarea cu tancuri de luptă principale, a declarat miercuri şi un consilier al ministrului ucrainean al apărării, Iuri Sak, citat de Reuters.
Forţele aeriene ucrainene au o flotă de avioane de vânătoare îmbătrânite, din epoca sovietică, care au ieşit de pe linia de asamblare înainte ca Kievul să-şi declare independenţa, în urmă cu mai bine de 31 de ani. Avioanele de război sunt folosite acum pentru misiuni de interceptare şi pentru a ataca poziţiile ruseşti.
”Dacă le primim (avioanele de luptă occidentale – n.r.), avantajele pe câmpul de luptă vor fi pur şi simplu imense… Nu este vorba doar de F-16 (avioane de luptă multirol americane): avioane de a patra generaţie, asta ne dorim”, a explicat Sak.
Sprijinul militar occidental a fost vital pentru Kiev şi a evoluat rapid în timpul războiului. Înainte de invazie, chiar şi ideea de a furniza ajutor letal Ucrainei era foarte controversată, dar de atunci livrările occidentale au spulberat tabu după tabu.

”Nu au vrut să ne dea artilerie grea, apoi au făcut-o. Nu au vrut să ne dea sisteme Himars, apoi au făcut-o. Nu au vrut să ne dea tancuri, acum ne dau tancuri. În afară de armele nucleare, nu a mai rămas nimic ce nu vom primi”, a punctat Sak.

Moscova a reacţionat furibund miercuri după ce Germania a aprobat livrarea către Ucraina a tancurilor Leopard 2, într-o decizie care cu siguranţă va spori puterea ofensivă a Ucrainei.

Justin Bronk, cercetător la think tank-ul RUSI din Londra, a declarat că forţele aeriene ucrainene ar beneficia foarte mult de pe urma avioanelor de luptă occidentale în ceea ce priveşte puterea letală aer-aer şi, potenţial, aer-sol. Dar el a declarat pe Twitter că acestea ar fi în continuare expuse unui risc ridicat din partea rachetelor sol-aer ruseşti, obligându-le să zboare foarte jos în apropierea liniei frontului, lucru care ”ar reduce dramatic raza de acţiune efectivă a rachetelor şi ar limita opţiunile de atac”.

În ciuda lipsei oricărei mişcări palpabile semnificative în această privinţă, forţele aeriene ucrainene au tânjit după avioane mai bune pe tot parcursul războiului. Un pilot ucrainean cu numele de cod Juice a declarat luna trecută pentru Reuters că mulţi dintre colegii săi din Forţele Aeriene iau lecţii de engleză în timpul liber în aşteptarea momentului în care Kievul va primi într-o zi avioane străine, cum ar fi avionul de vânătoare F-16.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.