VIDEO O insulă din Grecia iubită de moldoveni, în pericol. Un vulcan dă semne de trezire, după sute de ani

Kolumbo, un vulcan subacvatic situat în largul insulei greceşti Santorini, dă semne de trezire. Ultima dată, a erupt în urmă cu aproape 400 de ani, a relatat miercuri, 25 ianuarie, The Guardian.

Cercetătorii au recomandat monitorizarea în timp real a vulcanului după ce au observat că o cameră magmatică nedetectată anterior se umple treptat cu materie topită.

Ultima dată când vulcanul Kolumbo a erupt, în 1650, au murit 70 de persoane. În contextul creşterii populaţiei şi a activităţilor turistice pe insula Santorini, impactul unei erupţii echivalente din prezent ar putea fi însă mult mai mare.

Kolumbo aparţine familiei de vulcani extrem de explozivi, capabili să expulzeze în atmosferă o coloană de până câteva zeci de kilometri înălţime. De asemenea, este susceptibil să declanşeze un tsunami, o perspectivă deosebit de periculoasă.

#BREAKING #GREECE #SANTORINI

🔴GREECE :#VIDEO VOLCANIC ACTIVITY AT UNDERWATER VOLCANO KOLUMBO, NEAR SANTORINI ISLAND

A previously undetected magma chamber is gradually filling with melt prompting monitoring#BreakingNews #Grecia #Kolumbo #Volcano #Volcan #Eruption
📹ArielViera pic.twitter.com/cqtLVemBrd

— loveworld (@LoveWorld_Peopl) January 25, 2023

Cu ajutorul unei noi tehnici imagistice – asemănătoare unei ecografii medicale – Kajetan Chrapkiewicz, de la Imperial College London, şi colegii săi au observat materia topită adunându-se la aproximativ 3,2 kilometri sub vulcan. Concluziile lor, publicate în jurnalul Geochemistry, Geophysics, Geosystems, sugerează că, deşi o erupţie nu este iminentă, vulcanul reprezintă o ameninţare serioasă.

Un alt grup de oameni de ştiinţă aflaţi la bordul navei de cercetare Joides Resolution forează în sedimentele din jurul Kolumbo pentru a reconstrui istoria erupţiilor sale din ultimele câteva milioane de ani. Printre altele, cercetătorii speră să înţeleagă legăturile dintre cutremurele şi vulcanii din această regiune şi să analizeze influenţa schimbării nivelului mării asupra amplorii şi frecvenţei erupţiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#santorini #vulcan #insula

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statisticile oficiale arată că Republica Moldova are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare trei persoane care locuiesc în țară, există un moldovean în străinătate.

Astfel, conform datelor oficiale, în străinătate sunt 972 958 de moldoveni, ceea ce reprezintă peste oo treime din populația țării. Cei mai mulți sunt în Federația Rusă – 294 mii, Romania – 285,3 mii, Italia – 194,4 mii, Ucraina – 152,2 mii și SUA – 45,7 mii.

Banca Mondială estimează că moldovenii din străinătate au adus 2,2 miliarde de dolari înapoi în țară, sau 16% din PIB, în 2022. Statisticile trebuie interpretate cu atenție, însă, notează sursa citată. Remitențele – tranzacțiile la care face referire Banca Mondială – sunt calculate ca fiind transferurile în bani sau în natură către Moldova, la care se adună veniturile pe care le câștigă moldovenii care lucrează pe termen scurt peste hotare, cum ar fi muncitorii sezonieri.

După anul 2005, remitențele înregistrează un salt imens, de la 915 milioane de dolari, la peste 1,1 milioane de dolari. Odată cu trecerea anilor, și valoarea plăților crește, cu excepții notabile: criza economică din 2008 vine cu o scădere bruscă a banilor trimiși din străinătate, de la 1,8 miliarde dolari în 2008, la 1,3 miliarde de dolari în 2009. Valorile gravitează în această zonă până în 2013, când ating un nou maxim, de aproape 2,1 miliarde de dolari. Odată cu pandemia de coronavirus, Moldova înregistrează o nouă scădere, de la 1,9 miliarde de dolari în 2019, la 1,8 miliarde de dolari în 2020. Vârful vine în 2021 – 2,1 miliarde de dolari. Anul 2022 înseamnă o nouă scădere, de 2 miliarde de dolari, așa cum arată cifra citată mai sus.