VIDEO O insulă din Grecia iubită de moldoveni, în pericol. Un vulcan dă semne de trezire, după sute de ani

26 Ian. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Ian. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Kolumbo, un vulcan subacvatic situat în largul insulei greceşti Santorini, dă semne de trezire. Ultima dată, a erupt în urmă cu aproape 400 de ani, a relatat miercuri, 25 ianuarie, The Guardian.

Cercetătorii au recomandat monitorizarea în timp real a vulcanului după ce au observat că o cameră magmatică nedetectată anterior se umple treptat cu materie topită.

Ultima dată când vulcanul Kolumbo a erupt, în 1650, au murit 70 de persoane. În contextul creşterii populaţiei şi a activităţilor turistice pe insula Santorini, impactul unei erupţii echivalente din prezent ar putea fi însă mult mai mare.

Kolumbo aparţine familiei de vulcani extrem de explozivi, capabili să expulzeze în atmosferă o coloană de până câteva zeci de kilometri înălţime. De asemenea, este susceptibil să declanşeze un tsunami, o perspectivă deosebit de periculoasă.

Cu ajutorul unei noi tehnici imagistice – asemănătoare unei ecografii medicale – Kajetan Chrapkiewicz, de la Imperial College London, şi colegii săi au observat materia topită adunându-se la aproximativ 3,2 kilometri sub vulcan. Concluziile lor, publicate în jurnalul Geochemistry, Geophysics, Geosystems, sugerează că, deşi o erupţie nu este iminentă, vulcanul reprezintă o ameninţare serioasă.

Un alt grup de oameni de ştiinţă aflaţi la bordul navei de cercetare Joides Resolution forează în sedimentele din jurul Kolumbo pentru a reconstrui istoria erupţiilor sale din ultimele câteva milioane de ani. Printre altele, cercetătorii speră să înţeleagă legăturile dintre cutremurele şi vulcanii din această regiune şi să analizeze influenţa schimbării nivelului mării asupra amplorii şi frecvenţei erupţiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.