Păcatele premierul desemnat Dorin Recean! Și-ar fi cumpărat diploma de master de la o universitate americană

Fostul ministru de Interne și actualul consilier al Maiei Sandu, Dorin Recean a fost desemnat oficial pentru funcția de premier al Republicii Moldova, potrivit anunțului președintelui Maia Sandu făcut în briefingul de presă ieri.

Pe vremea când deținea funcția de ministru de Interne al Republicii Moldova (2012 – 2015), Dorin Recean, indica în CV-ul său că deţine diploma de master a Newport University, filiala Belgia, la specialitatea Administrarea Businessului.

Într-o investigație, Publika TV spune că expediase o scrisoare instituţiei în care solicitat confirmarea informaţiei. Drept răspuns, administraţia Newport University declară că niciodată nu a avut un student cu numele Dorin Recean, iar universitatea nu are filială în Belgia. Mai mult, Newport University are o singură filială pe teritoriul Europei – în Letonia.

A fost trimisă o solicitare în acest sens şi la Ministerul Educaţiei din Belgia. Responsabilii instituţiei au răspuns că Newport University nu a primit acreditarea guvernului belgian. Astfel, oficial, pe teritoriul ţării nu există o asemenea universitate sau o filială a ei. Potrivit reprezentanţilor ministerului, ei înşişi au încercat să afle mai multe despre Newport University, însă au găsit doar o informaţie succintă pe Wikipedia, cu un link care nu poate fi accesat.

Dorin Recean nu a făcuse nicio declaraţie oficială referitoare la acuzaţia că şi-ar fi cumpărat diploma de master la Newport University din Statele Unite ale Americii. În schimb, Recean a publicat pe pagina sa de pe Facebook o fotografie în care apare alături de alţi absolvenţi ai instituţiei.

De numele lui Receam este legat scandalul din 2013 când în spațiul public a apărut o înregistrare a unei discuții telefonice dintre el și Nicolae Vicol, pe atunci șef al Serviciului Fiscal de Stat. În discuții, Recean i-ar fi dat indicații șefului de la FISC, fiind supărat pe comportamentului acestuia. Discuțiile au apărut în spațiul public în contextul dosarului penal în care era vizat Nicolae Vicol, telefonul acestuia fiind interceptat. „Noi o să ne clarificăm cu asta, Colea. Eu te-am rugat un lucru, dacă există probleme, adă-l și eu am să-l trăsnesc cu capul de asfalt și am să-l trăsnesc cu capul de perete”, îi spunea Recan lui Vicol despre un agent economic.

Dorin Recean a fost implicat și în scandalul scurgerilor de pe Telegram din noiembrie anul trecut. Contul acestuia a fost spart și au fost publicate 103 de chat-uri cu diferite persoane, printre care jurnaliști, dar și Victor Bodiu ex-secretar general al Guvernului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#diploma #Recean #universitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA