Tornada scumpirilor! Armașu: Unele pături din societate o duc foarte greu. Inflația se duce în jos

Sunt cetățeni car recurg la economiile în valută pe care le țin acasă în apartament și acele rezerve de valută sunt puse la bătaie ca oamenii să-și mențină nivelul de consum și să-și achite facturile, a declrat guvernatorul BNM, Octavian Armașu la prezentarea Raportului asupra inflației.

„Asta vorbește despre faptul că anumite pături din societate o duc foarte greu și este absolut imperativ ca noi să relansăm procesul economic ca să reechilibrăm economia”, a punctat șeful băncii centrale.

Banca Națională a Moldovei spune că rata anuală a inflației va avea în continuare o tendință descendentă rapidă pe parcursul anului curent și relativ stabilă ulterior, până la sfârșitul perioadei de prognoză . Inflația va reveni în intervalul de variație al țintei în trimestrul II 2024 și se va menține până la sfârșitul orizontului de prognoză. Din punct de vedere a inflației lunare există o probabilitate înaltă că aceasta se va plasa în limita intervalului de incertitudine la finele lunii decembrie 2023. Ritmul anual al inflației de bază se va diminua rapid pe parcursul anului curent, după care va spori ușor până la finele orizontului de prognoză . Rata anuală a prețurilor produselor alimentare va urma o tendință descendentă până în trimestrul II 2024, ulterior va crește ușor până la sfârșitul orizontului de prognoză. Ritmul anual al prețurilor reglementate se va diminua semnificativ pentru întreaga perioadă de prognoză. Rata anuală a prețurilor la combustibili va continua să se diminueze semnificativ în primele trei trimestre consecutive de prognoză, după care va spori ușor până la finele orizontului de prognoză.

Pentru anul 2023 BNM prognozează o inflație de 13,7%, iar în anul 2024 – 5,5%. La sfârșitul anului trecut inflația a fost de 30,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi