Rușii trec la mașini second hand

Cheltuielile cu maşini noi în Rusia au scăzut anul trecut cu peste 50%, industria auto resimţind semnificativ impactul sancţiunilor occidentale introduse după debutul ofensivei ruseşti în Ucraina, producţia s-a redus semnificativ, preţurile au crescut iar cumpărătorii au ales modelele second hand, mai ieftine, arată datele analizate de Reuters.

Cheltuielile cu maşini noi în Rusia au scăzut cu 52% anul trecut, la 1.500 miliarde de ruble (20,4 miliarde de dolari), în timp ce numărul maşinilor noi vândute a înregistrat un declin de 58,8%.

Industria auto din Rusia a încheiat anul 2022 cu cele mai slabe rezultate de după destrămarea URSS, în condiţiile în care producţia de automobile a scăzut cu 67%, pe măsură ce sancţiunile occidentale şi exodul producătorilor străini au dus la comprimarea pieţei.

Uzinele din Rusia au produs anul trecut 450.000 de automobile, conform datelor publicate recent de Oficiul federal de statistică (Rosstat).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Înainte de 2022, cel mai slab an pentru producţia de automobile a Rusiei după colapsul URSS, în 1991, a fost anul 2009, după criza financiară mondială, când uzinele din Rusia au produs aproape 600.000 de automobile, arată datele firmei de analiză ASM-Holding.

Cheltuielile generale cu maşini noi şi second hand au scăzut cu peste 15% în 2022, inflaţia ducând la creşterea preţurilor şi scăderea standardelor de viaţă, arată datele agenţiei Autostat, în pofida unui avans de 14% al cheltuielilor cu maşini second hand. În aceste condiţii, automobilele second hand au reprezentat aproape trei sferturi din totalul maşinilor vândute în 2022, faţă de un nivel de 55% în 2021.

Analiştii se aşteaptă ca vânzările de maşini noi pe piaţa rusă să crească anul acesta la aproximativ 800.000 de unităţi, de la 687.370 în 2022, dar mult sub nivelul de 1,6 milioane vândute în 2021.

#second hand #automobile #mașini #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.