Cine este perfuzia cu bani a economiei Republicii Moldova

Sectorul gospodăriilor populației continuă să fie creditorul net al economiei naționale, iar sectorul societăților comerciale nefinanciare, sectorul societăților financiare și sectorul administrației publice se află, ca și în perioadele precedente pe poziția de debitor net, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Sectorul gospodăriilor populației este cel mai mare în economia națională din perspectiva activelor sale financiare, care în trimestrul III 2022 au constituit 270 010,3 mil. lei (+6,4 la sută comparativ cu trimestrul IV 2021), fiind formate, în mare parte, din participațiile în capital și de numerar și depozite – 67,7 și 27,0 la sută, respectiv, din totalul activelor sectorului dat. Totodată, angajamentele sectorului gospodăriilor populației au însumat 40 461,6 mil. lei (+8,6 la sută comparativ cu trimestrul IV 2021), fiind constituite, în principal, din împrumuturi contractate (93,3 la sută din totalul pasivelor).

Sectorul societăților comerciale nefinanciare este sectorul în care se înregistrează în continuare cea mai mare valoare financiară netă negativă (debitoare), la finele trimestrului III 2022 aceasta reprezenta -281 980,5 mil. lei (în creștere cu 10,4 la sută). Sectoarele administrației publice și societăților financiare, de asemenea sunt caracterizate printr o valoarea financiară netă negativă (debitoare), însă valoarea acestora este mult mai redusă, de -27 780,8 mil. lei (+ 5,8 la sută) și, respectiv, de -19 703,3 mil. lei (+4,6 la sută).

În același timp, sectorul gospodăriilor populației a înregistrat o valoare financiară netă de 229 548,7 mil. lei, fiind în creștere cu 6,1 la sută comparativ cu valoarea de 216 445,5 mil. lei înregistrată în trimestrul IV 2021.

De remarcat faptul că raportul dintre valoarea financiară netă și produsul intern brut (PIB) reflectă câte active nete deține un sector (sau datorează în cazul valorii financiare nete negative) la fiecare 1,0 la sută din PIB. Acest raport s-a diminuat comparativ cu finele trimestrului IV 2021 cu 3,0 puncte procentuale și a constituit -37,8 la sută în trimestrul III 2022.

Activele financiare ale sectorului societăților comerciale nefinanciare au totalizat 104 019,4 (+8,2 la sută). În structura lor ponderile majore sunt deținute de numerar și conturile bancare (43,0 la sută din totalul activelor) și de participații în capitalul altor entități instituționale (17,6 la sută din totalul activelor). În același timp, sectorul dat este cel mai mare în economia națională din perspectiva obligațiunilor sale, care în trimestrul III 2022 au constituit 385 999,9 mil. lei (+9,8 la sută comparativ cu trimestrul IV 2021), fiind formate, în mare parte, din capitalul propriu (58,3 la sută) și împrumuturile contractate (22,4 la sută din totalul pasivelor sectorului dat).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#creditor #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026 va fi majorat cu aproximativ 1,37 miliarde de lei, până la 52,83 miliarde de lei, însă documentul votat vineri în prima lectură arată că încasările din contribuțiile sociale achitate de angajatori sunt sub nivelul estimat inițial. Diferența este compensată în mare parte prin transferuri suplimentare de la bugetul de stat.

Potrivit notei de fundamentare, veniturile și cheltuielile BASS sunt revizuite de la 51,45 miliarde de lei la 52,83 miliarde de lei, după analiza execuției bugetare din primele șase luni ale anului și reevaluarea necesarului de bani pentru prestațiile sociale până la sfârșitul lui 2026.

Unul dintre detalii din document este revizuirea în jos a veniturilor din contribuțiile obligatorii de asigurări sociale. Planul este redus cu 413,5 milioane de lei, de la 31,34 miliarde la aproximativ 30,93 miliarde de lei. Principalul motiv este diminuarea cu 477,6 milioane de lei a contribuțiilor sociale virate de angajatori.

În schimb, contribuțiile achitate de persoanele neangajate sunt majorate cu circa 11,1 milioane de lei, iar autoritățile introduc în plan aproape 53 milioane de lei din majorări de întârziere și penalități pentru neachitarea la timp a contribuțiilor sociale.

Pentru a acoperi necesarul suplimentar, transferurile dintre bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale cresc cu aproximativ 1,61 miliarde de lei. Din această sumă, 721,1 milioane de lei reprezintă transferuri suplimentare cu destinație specială pentru prestații sociale, iar alte 886,6 milioane de lei sunt alocate pentru acoperirea deficitului BASS și a majorării cheltuielilor finanțate din resurse generale.

Revizuirea bugetului aduce bani suplimentari și pentru pensii. Cheltuielile pentru „Protecția persoanelor în etate” cresc cu aproximativ 288,6 milioane de lei. Din această sumă, aproape 244,5 milioane de lei sunt necesari pentru pensiile pentru limită de vârstă, iar circa 44,1 milioane de lei – pentru pensiile anticipate pentru carieră lungă.

Și bugetul destinat șomerilor este revizuit puternic în sus. Pentru prestațiile de șomaj se adaugă aproape 59,4 milioane de lei, cheltuielile urmând să urce de la circa 119,7 milioane la 179,1 milioane de lei.

Una dintre cele mai mari creșteri este înregistrată la protecția persoanelor cu dizabilități, unde bugetul este suplimentat cu aproximativ 344,6 milioane de lei, până la peste 6,3 miliarde de lei. Autoritățile explică majorarea prin creșterea numărului de beneficiari și a mărimii medii a prestațiilor sociale. Doar transferurile suplimentare de la bugetul de stat pentru această categorie cresc cu aproximativ 247,1 milioane de lei.

Documentul scoate în evidență și o redistribuire în zona ajutoarelor sociale. Pentru reducerea vulnerabilității energetice sunt prevăzute suplimentar 550 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate sunt reduse cu 33 de milioane de lei. Per total, subprogramul „Protecția socială în cazuri excepționale” crește cu 517 milioane de lei, până la circa 3 miliarde de lei.

La capitolul familie și copii, cheltuielile sunt suplimentate cu circa 50,4 milioane de lei, însă în interiorul programului există redistribuiri semnificative. Sunt adăugate aproximativ 121,5 milioane de lei pentru indemnizațiile destinate persoanelor asigurate care îngrijesc copilul până la vârsta de trei ani și 2 milioane de lei pentru indemnizația paternală. În același timp, necesarul pentru indemnizațiile de maternitate este redus cu aproximativ 33,5 milioane de lei, iar transferurile pentru îngrijirea copilului până la doi ani scad cu 40 de milioane de lei.

Un alt detaliu este apariția în buget a unor surse noi de venit. Autoritățile estimează peste 152 milioane de lei din impozitul unic perceput rezidenților parcurilor IT și aproximativ 20,5 milioane de lei din impozitul unic achitat de antreprenorii independenți.

În același timp, Casa Națională de Asigurări Sociale își reduce cu 11 milioane de lei cheltuielile pentru administrarea sistemului public de asigurări sociale. Motivul indicat în document este anularea procedurii de achiziție pentru elaborarea și implementarea unui nou sistem informațional „Protecția socială”, planificat pentru perioada 2026–2028.