PREMIERĂ! Republica Moldova poate exporta ouă și carne procesată de pasăre în UE

Republica Moldova a obținut, pentru prima dată, dreptul să exporte în Uniunea Europeană (UE) carne procesată de pasăre și ouă de categoria A (de consum). Guvernul anunță că au fost publicate Regulamentele și modificările legislației europene, aprobate în martie 2021.

„Informăm că decizia Comisiei Europene este una foarte importantă și va contribui la realizarea unui obiectiv național prioritar – diversificarea piețelor de desfacere pentru producătorii avicoli din Republica Moldova. În același timp, decizia Comisiei Europene demonstrează că sistemul național de control oficial, implementat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, este recunoscut de Uniunea Europeană”, anunță Guvernul într-un comunicat de presă.

Procesul de obținere a dreptului de export în UE a produselor respective din Republica Moldova a fost unul complex și de durată, fiind precedat de un schimb amplu de informații și consultări tehnice, misiuni de audit atât în regim on-line, cât și cu prezența fizică a experților europeni pe teritoriul Republicii Moldova, care au examinat conformitatea sistemului național într-un mod tridimensional, inclusiv capacitățile ANSA la nivel central, teritorial și gradul de conformitate al agenților economici la cerințele Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În prezent, în Republica Moldova activează 43 de unități de creștere a păsărilor și cca 227 mii de gospodării individuale de creștere a păsărilor, în care sunt crescute, în total, un număr de cca 6 milioane de păsări.

De asemenea, în Republica Molodva funcționează 24 de abatoare pentru sacrificarea păsărilor, care furnizează anual cca 45 mii tone de carne de pasăre, precum și 12 centre de colectare a ouălor, în care sunt înregistrate anual cca 253 milioane de ouă.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în continuare va evalua eligibilitatea companiilor din sectorul avicol care intenționează să exporte pe piața Uniunii Europene, în vederea respectării cerințelor necesare pentru a-și exporta produsele în statele membre ale Uniunii Europene.

#oua #export #carne #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.