Doar doi producători de carne și ouă au intenția de a exporta pe piața din UE

În prezent, doar doi producători de carne și ouă au intenția de a exporta produse pe piața din Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Radu Musteață, în cadrul unui briefing de presă susținut împreună cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, despre obținerea dreptului Republicii Moldova de a exporta ouă de categoria A și carne de pasăre procesată.

În prezent, încă nu se cunoaște care va fi cantitatea exportată spre UE. De asemenea, urmează și ședințe cu alți producători unde vor fi informați despre posibilitatea de a exporta în Uniunea Europeană.

„La etapa actuală avem doar doi producători care au intenția să exporte: un producător de produse procesate din carne și un producător de ouă de categoria A. Urmează împreună cu producătorii să estimăm acele cantități care urmează a fi plasate pe piața Uniunii Europene. La etapa actuală noi am primit dreptul de export, urmează să avem ședințe cu exportatorii și să inițiem discuții în vederea stabilirii cantităților și cerințelor”, a declarat Radu Musteață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit lui Radu Musteață, Republica Moldova va înainta Uniunii Europene listele operatorilor care vor avea dreptul să-și plaseze produsele pe piață. Producătorii care au intenția să exporte în UE vor fi monitorizați de ANSA.

Astăzi, 9 martie 2023, au fost publicate modificările la Regulamentele legislației europene prin care Republica Moldova a obținut, pentru prima dată, dreptul să exporte în Uniunea Europeană carne procesată de pasăre și ouă de categoria A (de consum).

#carne procesata #produse avicole #Radu Musteata #Vladimir Bolea #oua #ministerul agriculturii #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul gazelor naturale în Europa a revenit pe o traiectorie de creștere, iar dinamica ultimelor luni începe să amintească de criza energetică din 2022, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit calculelor sale, în decembrie 2025 prețul mediu european al gazelor era de aproximativ 6,1 lei pentru un metru cub, iar în septembrie 2026 media lunară ar putea ajunge la circa 16,3 lei/metrul cub. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 2,7 ori în doar nouă luni.

Scumpirea s-a acutizat în ultimele luni. De la 9,5 lei/metrul cub în iunie, la 11,3 lei în iulie, 13,2 lei în august și aproximativ 16,3 lei în septembrie. Față de luna iunie, creșterea depășește 70%.

Ioniță spune însă că actuala evoluție a pieței readuce în discuție un paradox al crizei energetice din 2022.

În acel an, prețul mediu european al gazelor a fost de circa 27,8 lei/metrul cub, în timp ce Republica Moldova a procurat gazul, în medie, cu aproximativ 15,2 lei/metrul cub. Diferența favorabilă Moldovei a fost astfel de circa 12,6 lei/metrul cub.

În trimestrul III din 2022, când prețul european a urcat la aproximativ 40,7 lei/metrul cub, costul mediu suportat de Moldova era de circa 29,9 lei/metrul cub, cu aproape 10,8 lei sub benchmarkul european.

„Exact în momentul în care Europa traversa cea mai severă criză a gazelor, formula de achiziție a Moldovei a amortizat o parte importantă a șocului european”, explică economistul.

Situația s-a inversat însă în 2023. Prețul mediu european a coborât la aproximativ 8,7 lei/metrul cub, în timp ce costul mediu al gazului pentru Moldova a rămas la circa 14,6 lei/metrul cub. Astfel, de la un avantaj de 12,6 lei/metrul cub în 2022 s-a trecut la un dezavantaj de aproximativ 5,9 lei/metrul cub în 2023.

Explicația, potrivit lui Ioniță, ține de gazele cumpărate și stocate în perioada prețurilor ridicate. Între mai 2022 și ianuarie 2023, Energocom a procurat aproximativ 600 milioane m³ de gaze la un preț mediu ponderat de 88,21 euro/MWh, echivalentul a circa 929 euro pentru mia de metri cubi, iar o parte importantă a acestor volume a fost depozitată.

Când piața europeană a început să se ieftinească, în stocuri au rămas gaze cumpărate la prețurile ridicate din perioada crizei. Astfel, consumatorii moldoveni au continuat să resimtă în 2023–2024 costul achizițiilor făcute anterior.

Ioniță atrage atenția că simpla comparație dintre prețul de achiziție și evoluția ulterioară a pieței nu este suficientă pentru a demonstra dacă o tranzacție a fost bună sau rea.

„Contează când ai cumpărat, pentru ce perioadă, la ce benchmark disponibil în ziua achiziției și cât din acel gaz a fost consumat imediat sau depozitat”, susține economistul.

În opinia sa, lecția din perioada 2022–2024 devine din nou relevantă în 2026. Piața europeană este încă departe de maximele din 2022, însă ritmul actual de creștere face ca strategia de achiziție și administrarea stocurilor să redevină esențiale.

„Acesta este paradoxul anului 2022: anul asociat cu cele mai mari probleme ale gazelor a fost, în comparație cu piața europeană, anul în care Moldova a beneficiat de cea mai mare diferență favorabilă de preț”, conchide Ioniță.

#tarif #gaz #criză