Doar doi producători de carne și ouă au intenția de a exporta pe piața din UE

În prezent, doar doi producători de carne și ouă au intenția de a exporta produse pe piața din Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Radu Musteață, în cadrul unui briefing de presă susținut împreună cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, despre obținerea dreptului Republicii Moldova de a exporta ouă de categoria A și carne de pasăre procesată.

În prezent, încă nu se cunoaște care va fi cantitatea exportată spre UE. De asemenea, urmează și ședințe cu alți producători unde vor fi informați despre posibilitatea de a exporta în Uniunea Europeană.

„La etapa actuală avem doar doi producători care au intenția să exporte: un producător de produse procesate din carne și un producător de ouă de categoria A. Urmează împreună cu producătorii să estimăm acele cantități care urmează a fi plasate pe piața Uniunii Europene. La etapa actuală noi am primit dreptul de export, urmează să avem ședințe cu exportatorii și să inițiem discuții în vederea stabilirii cantităților și cerințelor”, a declarat Radu Musteață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit lui Radu Musteață, Republica Moldova va înainta Uniunii Europene listele operatorilor care vor avea dreptul să-și plaseze produsele pe piață. Producătorii care au intenția să exporte în UE vor fi monitorizați de ANSA.

Astăzi, 9 martie 2023, au fost publicate modificările la Regulamentele legislației europene prin care Republica Moldova a obținut, pentru prima dată, dreptul să exporte în Uniunea Europeană carne procesată de pasăre și ouă de categoria A (de consum).

#carne procesata #produse avicole #Radu Musteata #Vladimir Bolea #oua #ministerul agriculturii #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.