Vameșii au adus cei mai mulți bani în caznaua statului! Creștere exponențială a încasărilor la buget

În primele 2 luni ale anului curent, la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 14,0 miliarde lei, înregistrând o creștere de 2,1 miliarde lei sau 17,6% față de perioada similară a anului trecut, arată datele Ministerului de Finanțe.

Cheltuielile au constituit 16,2 miliarde lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022 sunt mai mari cu 2,9 miliarde lei sau cu 22,0%. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,2 miliarde lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 6,1 miliarde lei.

Veniturile bugetului de stat în primele 2 luni ale anului 2023 au constituit 8,6 miliarde lei. Comparativ cu perioada similară a anului trecut acestea s-au majorat cu 16,9% (1,2 miliarde lei).

Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 3,7 miliarde lei, cu 0,6 miliarde lei (19,4%) mai mult față de aceeași perioadă a anului 2022, iar veniturile administrare de către Serviciul Vamal au constituit 5,3 miliarde lei, înregistrând o creștere de 0,8 miliarde lei (17,9%) comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 11,1 miliarde lei, fiind mai mari cu 18,5% (1,7 miliarde lei) comparativ cu perioada similară a anului trecut. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,5 miliarde lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 2,5 miliarde lei.

Ministerul Finanțelor a asigurat onorarea tuturor angajamentelor de plată pentru lunile ianuarie – februarie a anului curent, toate plățile fiind finanțate integral.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #cheltuieli #Ministerul Finanțelor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.