Inflaţia revine spectaculos în Marea Britanie

Inflaţia din Marea Britanie a accelerat în mod neaşteptat în luna februarie, ceea ce sporeşte aşteptările ca Banca Angliei să majoreze din nou ratele dobânzilor în cadrul şedinţei de joi, raportează Financial Times.

Potrivit informațiilor, rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,4% în februarie. Aceasta a crescut de la 10,1% în ianuarie şi a fost mai mare decât prognoza de 9,9% făcută de BoE şi de economiştii chestionaţi de Reuters.

Comparativ cu luna precedentă, preţurile au crescut cu 1,1%, aproape dublu faţă de creşterea de 0,6% prognozată de analişti.

În urma creşterii neaşteptate a inflaţiei, investitorii au pariat că BoE va majora dobânzile cu 0,25 puncte procentuale în această săptămână, existând o mică şansă ca majorarea să fie mai mare de jumătate de punct. Înainte de publicarea datelor, pieţele erau împărţite în mod egal între a paria pe o creştere de un sfert de punct şi o stagnare a costurilor de împrumut în urma şedinţei de joi.

Lira sterlină a urcat cu 0,5% faţă de dolar după raportul privind inflaţia, tranzacţionându-se la 1,227 dolari. Lira sterlină a crescut cu 1,9% în această lună. Faţă de euro, moneda britanică a crescut cu 0,5%, tranzacţionându-se la 1,139 euro. A crescut cu 0,8% în acest an faţă de moneda unică.

Economistul-şef al ONS, Grant Fitzner, a declarat că inflaţia „a crescut semnificativ în februarie, în principal din cauza creşterii preţurilor la alcool în baruri şi restaurante”, în urma reducerilor din ianuarie.

Preţurile alimentelor şi băuturilor nealcoolice au accelerat la 18,2%, cel mai ridicat ritm din ultimii 45 de ani. ONS a raportat creşteri pentru unele produse vegetale, deoarece costurile ridicate ale energiei şi vremea rea din unele părţi ale Europei au dus la penurie şi raţionalizare.

Inflaţia de bază, care elimină preţurile volatile la alimente, energie, alcool şi tutun, a crescut, de asemenea, brusc la 6,2% în februarie, faţă de 5,8% în luna precedentă. Acest lucru a depăşit aşteptările economiştilor privind o încetinire la 5,7%.

Kitty Ussher, economist şef la Institute of Directors, a declarat că mediul febril din sectorul bancar a sugerat băncilor centrale să ia o pauză înainte de a majora în continuare ratele.

Inflaţia preţurilor la alimente afectează cele mai sărace gospodării, deoarece reprezintă o proporţie mai mare din cheltuielile acestora.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Banca Angliei #inflație #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.