Inflaţia revine spectaculos în Marea Britanie

Inflaţia din Marea Britanie a accelerat în mod neaşteptat în luna februarie, ceea ce sporeşte aşteptările ca Banca Angliei să majoreze din nou ratele dobânzilor în cadrul şedinţei de joi, raportează Financial Times.

Potrivit informațiilor, rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,4% în februarie. Aceasta a crescut de la 10,1% în ianuarie şi a fost mai mare decât prognoza de 9,9% făcută de BoE şi de economiştii chestionaţi de Reuters.

Comparativ cu luna precedentă, preţurile au crescut cu 1,1%, aproape dublu faţă de creşterea de 0,6% prognozată de analişti.

În urma creşterii neaşteptate a inflaţiei, investitorii au pariat că BoE va majora dobânzile cu 0,25 puncte procentuale în această săptămână, existând o mică şansă ca majorarea să fie mai mare de jumătate de punct. Înainte de publicarea datelor, pieţele erau împărţite în mod egal între a paria pe o creştere de un sfert de punct şi o stagnare a costurilor de împrumut în urma şedinţei de joi.

Lira sterlină a urcat cu 0,5% faţă de dolar după raportul privind inflaţia, tranzacţionându-se la 1,227 dolari. Lira sterlină a crescut cu 1,9% în această lună. Faţă de euro, moneda britanică a crescut cu 0,5%, tranzacţionându-se la 1,139 euro. A crescut cu 0,8% în acest an faţă de moneda unică.

Economistul-şef al ONS, Grant Fitzner, a declarat că inflaţia „a crescut semnificativ în februarie, în principal din cauza creşterii preţurilor la alcool în baruri şi restaurante”, în urma reducerilor din ianuarie.

Preţurile alimentelor şi băuturilor nealcoolice au accelerat la 18,2%, cel mai ridicat ritm din ultimii 45 de ani. ONS a raportat creşteri pentru unele produse vegetale, deoarece costurile ridicate ale energiei şi vremea rea din unele părţi ale Europei au dus la penurie şi raţionalizare.

Inflaţia de bază, care elimină preţurile volatile la alimente, energie, alcool şi tutun, a crescut, de asemenea, brusc la 6,2% în februarie, faţă de 5,8% în luna precedentă. Acest lucru a depăşit aşteptările economiştilor privind o încetinire la 5,7%.

Kitty Ussher, economist şef la Institute of Directors, a declarat că mediul febril din sectorul bancar a sugerat băncilor centrale să ia o pauză înainte de a majora în continuare ratele.

Inflaţia preţurilor la alimente afectează cele mai sărace gospodării, deoarece reprezintă o proporţie mai mare din cheltuielile acestora.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Banca Angliei #inflație #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.