Marile bănci europene vor repeta soarta Credit Suisse? Ce spune agenţia de evaluare Moody’s

Este puţin probabil ca marile bănci europene să se confrunte cu situația care a aruncat banca elveţiană Credit Suisse Group AG în braţele rivalei UBS Group AG, estimează agenţia de evaluare Moody’s Investors Service, transmite Bloomberg.

Niciuna din restul celor 11 mega-bănci europene, printre care se regăsesc Deutsche Bank AG şi BNP Paribas SA, „nu arată slăbiciunile din profilul de credit care au condus la pierderea încrederii investitorilor şi deponenţilor” în Credit Suisse, slăbiciuni care s-au acumulat pe parcursul a aproximativ doi ani, susţine Moody’s într-un raport.

În ultimele săptămâni, acţiunile şi obligaţiunile băncilor europene au înregistrat fluctuaţii mari, în contextul în care problemele de la Credit Suisse şi prăbuşirea mai multor bănci regionale din SUA au agravat volatilitatea creată de majorarea dramatică a dobânzilor de referinţă. Bancherii şi organismele de reglementare au încercat să îi convingă pe investitori că băncile europene nu sunt comparabile cu acele instituţii care au dat faliment, pentru că şi-au restructurat afacerile şi au îmbunătăţit procedurile de management al riscului, scrie Agerpres.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit Moody’s, cel mai probabil depozitele din băncile europene sunt mai stabile decât în SUA. În plus, marile bănci europene tind să profite de pe urma accentului pus pe depozitele de retail asigurate şi a ponderii mai mici pe care o au lichidităţile, „sensibile la încredere”, depozitate de marile companii sau persoanele fizice înstărite, adaugă agenţia de evaluare.

„Aceasta va ajuta marile bănci europene să îşi protejeze mai bine bazele de finanţare, în perioade de stres şi tensiuni pe pieţele de capital, ceea ce va susţine stabilitatea bilanţurilor contabile ale acestor bănci”, susţine Moody’s.

#banci europene #Moody's #Credit Suisse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie