AEE a inițiat o platformă de discuții cu producătorii de biocombustibil solid pentru următorul sezon de încălzire

Agenția pentru Eficiență Energetică a inițiat o platformă de discuții cu producătorii de biocombustibil solid privitor la activitățile planificate în vederea consolidării cererii și ofertei de biocombustibil solid pentru următorul sezon de încălzire.

În acest sens, Vladimir Brăgaru, consultant în cadrul proiectului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova” finanțat de UE și implementat de PNUD Moldova a prezentat ,,Studiul privind situația în țară în ce privește cererea și oferta de biocombustibili solizi” care a identificat problemele cu care se confruntă producătorii și consumatorii de biocombustibil solid și a venit cu un șir de soluții privind remedierea și consolidării sectorului.

De asemenea, în cadrul întrunirii, reprezentanta PNUD Moldova, Inga Podoroghin a oferit primele informații despre noul Proiect în domeniul biomasei care va susține dezvoltarea și consolidarea sectorului de producere și consum a biocombustibilului solid. Acesta include elemente de finanțare a producătorilor cât și va oferi suport la dezvoltarea cadrului normativ legal în domeniul biomasei. Proiectul va fi implementate în perioada următoare de către PNUD Moldova.

Ion Muntean, directorul AEE a declarat că: ,,Realizările în domeniul biocombustibililor pe care le-a atins Republica Moldova în perioada 204-2018 au demonstrat că acest sector reprezintă un element indispensabil al „tranziției energetice” pe care țara și-a asumat-o. Există deja o experiență care poate fi valorificată în vederea relansării acestui sector, iar noul proiect anunțat de PNUD Moldova împreună cu documentele de politici la care se lucrează momentan, trebuie să contribuie la o dezvoltare programatică a acestui domeniu în următorii ani. Pentru realizarea acestui scop, AEE se va implica activ în elaborarea Programului național privind consolidarea și dezvoltarea sectorului național de biocombustibili solizi pe termen lung, dar și a Planului de acțiuni pe termen scurt. În acest sens, platforma de discuții lansată astăzi este foarte importantă și vom asigura funcționalitatea acesteia cu implicarea tuturor părților interesate astfel încât prioritățile ce urmează a fi asumate să reflecte necesitățile reale ale sectorului.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#biocombustibil solid #cerere #oferta #producatori #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să reducă deficitul bugetar și, în același timp, să păstreze investițiile publice, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, finanțele publice se află într-o perioadă dificilă, iar statul ajunge să se bazeze tot mai mult pe împrumuturi interne, care sunt mai scumpe.

Expertul afirmă că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei. Pentru 2026, deficitul bugetar este estimat la aproape 21 de miliarde de lei, echivalentul a circa 5,5% din PIB. Guvernul și-a propus să readucă deficitul sub pragul de 3%, ceea ce ar necesita, potrivit lui Ioniță, o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.

„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a declarat economistul.

O problemă tot mai mare o reprezintă costurile de finanțare. Cheltuielile statului pentru plata dobânzilor au ajuns de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

Ioniță atrage atenția că Moldova se împrumută tot mai mult de pe piața internă. În acest an, dobânzile pentru împrumuturile interne sunt estimate la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a spus expertul.

Și datoria publică a crescut semnificativ, de la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2019 la 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru din 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar în trimestrul al doilea ar fi depășit 150 de miliarde.

Potrivit lui Ioniță, problema este și durata foarte scurtă a împrumuturilor. În Moldova, durata medie este de aproximativ 260-270 de zile, în timp ce statele dezvoltate se împrumută, de regulă, pe perioade mult mai lungi.

Expertul consideră că soluția nu poate fi doar majorarea taxelor și recomandă creșterea finanțării externe nerambursabile. În ultimii cinci ani, granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, însă în 2025 ponderea lor a coborât la 1,3%, iar pentru prima jumătate a lui 2026 nivelul anualizat este estimat la doar 0,6% din PIB.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală. Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că reducerea deficitului trebuie combinată cu investiții publice și atragerea unor credite externe mai avantajoase, pentru a reduce presiunea exercitată de împrumuturile interne asupra bugetului.