O țară aliată cu SUA, mutare neașteptată: Face afaceri însemnate cu Rusia, ocolind sancțiunile

Războiul declanșat de Putin în Ucraina a bulversat piața mondială de energie, iar Europa a reacționat rapid pentru a scăpa de dependența de importurile Moscovei și a impus sancțiuni. Dar acum un aliat al Statelor Unite, Japonia cumpără petrol rusesc la prețuri peste plafonul stabilit de UE și G7.

Invocând nevoile sale energetice, Tokyo a reușit să obțină o excepție de la regulile care leagă națiunile G-7, potrivit The Wall Street Journal.

SUA și-au adunat aliații europeni în spatele unui plafon de 60 de dolari pe baril pentru achizițiile de țiței rusești, dar unul dintre cei mai apropiați aliați ai Washingtonului din Asia cumpără acum petrol la prețuri peste plafon.

Japonia a făcut ca SUA să fie de acord cu excepția, spunând că are nevoie de ea pentru a asigura accesul la energia rusă. Concesia arată că Japonia se bazează pe Rusia pentru combustibili fosili, despre care analiştii spun că a contribuit la o ezitare de la Tokyo de a sprijini mai mult Ucraina în războiul cu Rusia.

În timp ce multe țări europene și-au redus dependența de aprovizionarea cu energie rusă, Japonia și-a intensificat achizițiile de gaz natural rusesc în ultimul an. Japonia este singura națiune din Grupul celor Șapte care nu a furnizat arme letale Ucrainei, iar premierul Fumio Kishida a fost ultimul lider G-7 care a vizitat Ucraina după invazia Rusiei.

Kishida a declarat că summitul G-7 pe care îl găzduiește în luna mai în orașul său natal, Hiroshima, va demonstra solidaritatea cu Ucraina. Tokyo a declarat că se angajează să sprijine Kievul și că nu poate trimite arme din cauza restricțiilor de multă vreme la export pe care cabinetul și le-a impus.

„Nu vom permite actul absolut scandalos al Rusiei și impunem sancțiuni stricte Rusiei pentru a opri invazia cât mai curând posibil”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Hirokazu Matsuno.

Achizițiile de petrol, deși mici și autorizate de SUA, reprezintă o ruptură în unitatea eforturilor conduse de SUA de a impune un plafon global de 60 de dolari pe baril pentru achizițiile de țiței rusești.

Un oficial al Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia a declarat că Tokyo dorește să asigure accesul la principalul produs al lui Sakhalin-2, gazul natural, care este lichefiat și expediat în Japonia. „Am făcut acest lucru cu scopul de a avea o aprovizionare stabilă cu energie pentru Japonia”, a spus oficialul.

El a spus că o cantitate mică de țiței este extrasă împreună cu gazul natural la Sakhalin-2 și trebuie vândută pentru a asigura continuarea producției de gaz natural lichefiat (GNL).

Rusia reprezintă aproape o zecime din importurile de gaze naturale ale Japoniei, cea mai mare parte din Sakhalin-2, iar cantitatea cumpărată de Japonia anul trecut a fost cu 4,6% mai mare decât în anul precedent.

În primele două luni ale acestui an, Japonia a cumpărat aproximativ 748.000 de barili de petrol rusesc pentru un total de 6,9 miliarde yeni, potrivit statisticilor oficiale ale comerțului. La cursul de schimb actual, asta se traduce în 52 de milioane de dolari, sau puțin sub 70 de dolari pe baril. Rusia exportă milioane de barili de petrol pe zi, ceea ce face din achizițiile Japoniei o parte minusculă din producția totală a Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #Afaceri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.