Trenul spre aeroport: merge doar în planuri, dar Bolea ține locomotiva caldă

Din primăvara viitoare, pentru pasagerii care merg sau vin dinspre Aeroportul Internațional Chișinău ar putea fi lansată o cursă de tren, a anunțat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, care a precizat cǎ cea mai apropiată stație de terminalul aerogării ar fi „Revaca”. Aceasta se aflǎ la cel puțin peste un kilometru și jumătate, în zona șoselei Muncești, iar pasagerilor le-ar putea lua cel mult 20-25 de minute, sǎ ajungǎ, chiar pe jos. Proiectul încǎ nu este gata, dar primele testări au fost făcute deja.

„Acum lucrăm la interconectarea aeroportului cu gara feroviară. Vineri (n.r. – 17 octombrie),din gara centrală s-a pornit trenul până în stația Revaca și cu viteza de 20 de km la oră, distanța din centrul capitalei până în stația Revaca a fost parcursă în 12 minute și încă 10 minute până în orașul Sângera”, a declarat Vladimir Bolea în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1.

În opinia lui, Aeroportul Internațional Chișinău „Eugen Doga” înregistrează o dezvoltare dinamică, iar în acest an ar putea fi atinsă cifra de 6 milioane de pasageri transportați.

„Până în primăvară vom pregăti atât stațiile ca să corespundă cerințelor de recepționare a pasagerilor, cât și auditul acestor câtorva zeci de cale ferată ca viteza medie să fie de 50 de km pe acest tronson, astfel încât pasagerii din aeroport, care sunt într-un număr foarte mare, să fie transportați cu trenul”, a mai declarat ministrul.

La moment, legătura dintre Aeroportul Chișinău și centrul Capitalei se face prin linia de troleibuz nr. 30 și pe șoseaua Muncești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața americană a motorinei a intrat într-o zonă fără precedent, după ce marja de rafinare a motorinei a depășit pentru prima dată pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul perturbărilor globale de aprovizionare provocate de conflictele din Iran și Ucraina. Situația riscă să lovească agricultura, transporturile și, ulterior, o mare parte a economiei mondiale, scrie Reuters.

Indicatorul american de rentabilitate a rafinării motorinei, cunoscut drept „crack spread”, a atins un maxim istoric de 102,20 dolari pe baril. Diferența dintre prețul motorinei din SUA și contractele futures pentru petrolul WTI se situa ulterior la 99,82 dolari pe baril, cu 2,4% peste nivelul din 17 august.

În cinci dintre ultimele șase ședințe de tranzacționare au fost atinse noi maxime intraday, semn al îngrijorărilor tot mai mari privind disponibilitatea combustibilului. Noile atacuri asupra rafinăriilor din Orientul Mijlociu au amplificat problemele deja existente pe piața mondială.

Potrivit raportului lunar al Agenției Internaționale pentru Energie, rafinăriile din întreaga lume au procesat în iulie, în medie, 80,9 milioane de barili de țiței pe zi, cu aproximativ 5 milioane de barili pe zi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Primele efecte ale exploziei prețurilor la motorină ar urma să fie resimțite de agricultori, într-o perioadă în care combustibilul este esențial pentru tractoare, combine și alte utilaje folosite la recoltarea din emisfera nordică și la însămânțările din emisfera sudică. În timp, scumpirea motorinei riscă să se propage în aproape toate sectoarele economiei, de la transportul greu și industrie până la producerea energiei electrice în unele regiuni.

Presiunea este amplificată de nivelul foarte scăzut al rezervelor americane. Potrivit datelor Energy Information Administration, la 7 august stocurile de motorină și păcură ale SUA se ridicau la doar 107,1 milioane de barili, cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului din 1996 încoace.

Rafinăriile americane și-au majorat producția de motorină pentru a profita de marjele record, însă stocurile continuă să scadă din cauza cererii puternice pentru export. Potrivit lui Șohruh Zuhritdinov, directorul general al companiei de trading petrolier NitrolOil, faptul că diferența de preț depășește 100 de dolari chiar și în condițiile unei producții americane mai mari arată că problema nu mai ține doar de stimularea rafinării, ci de capacitatea rafinăriilor și de refacerea stocurilor la nivel mondial.

Situația este complicată și de problemele de aprovizionare din alte regiuni-cheie. Exporturile din Orientul Mijlociu au fost puternic afectate de perturbările transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, în timp ce Rusia a suspendat vânzările internaționale până în ianuarie, pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor sale.

Un nou factor de risc îl reprezintă politica Statelor Unite față de exporturile iraniene de petrol. Washingtonul amenință cu sancțiuni împotriva Chinei pentru achizițiile de țiței iranian, măsură care ar putea reduce și mai mult cantitățile de combustibil disponibile pe piața mondială.

Scott Shelton, specialist în energie la TP ICAP, avertizează că presiunile americane asupra Iranului și Chinei ar putea agrava criza motorinei, dacă rafinăriile chineze vor avea dificultăți în menținerea actualelor volume de procesare. Datele publicate pe 17 august arată că volumul de țiței procesat de rafinăriile chineze a scăzut în iulie cu aproape 16% față de aceeași lună a anului trecut.

În aceste condiții, tensiunile de pe piața motorinei depășesc granițele Statelor Unite. Rusia și Orientul Mijlociu sunt furnizori importanți pentru piața mondială, iar reducerea exporturilor, stocurile americane extrem de scăzute și diminuarea activității rafinăriilor chineze creează simultan presiuni asupra ofertei globale.