Republica Moldova – hub petrolier! În două luni ale anului reexporturile de carburanți au explodat

În ianuarie-februarie 2023, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022 s-au majorat exporturile de petrol, produse petroliere și produse înrudite (de 73,7 ori, datorită creșterii livrărilor (reexporturilor) în Ucraina, de 723,6 ori), arată datele Biroului Național de Statistică.

Suma totală a reexporturilor de carburanți a fost de 83 milioane de dolari cu o pondere de 12% din totalul exporturilor de mărfuri și produse în sumă de 687,5 milioane de dolari.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene, în ianuarie-februarie 2023, au totalizat 429,3 milioane dolari SUA (cu 3,5% mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022), deținând o pondere de 62,4% în total exporturi, în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de ianuarie-februarie 2022.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-februarie 2023, au avut o valoare de 170,5 milioane dolari SUA (cu 92,0 milioane dolari SUA sau de 2,2 ori mai mult, în raport cu perioada similară din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 24,8% în total exporturi, în creștere cu 13,0 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-februarie 2022. Această majorare a fost generată, în temei, de sporirea exporturilor de mărfuri în Ucraina (cu 94,2 milioane dolari SUA sau de 7,1 ori mai mult, față de ianuarie-februarie 2022), depășind, astfel, cu 2,0 milioane dolari SUA creșterea exporturilor pe total țările CSI.

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea în ianuarie-februarie 2023 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 798,3 milioane dolari SUA, sau cu 174,3 milioane dolari SUA (+27,9%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reexporturi #exporturi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.