Marele latifundiar de la conducerea ANRCETI! Ce avere are Sergiu Gaibu

Sergiu Gaibu a fost numit director al ANRCETI în ședința de astăzi a Guvernului. Potrivit declarației de avere și interese personale la acesta deține mai multe bunuri imobile și terenuri agricole.

La plecarea din funcția de ministru al Economiei Gaibu indica în declarația de venit 53 de terenuri agricole. Din funcția de ministru a ridicat 236,6 de mii de lei. Acesta are trei apartamente cu o valoare totală de peste 11,3 milioane de lei și o casă de locuit care costă 1 milion de lei.

De asemenea, familia Gaibu a indicat două apartamente din anul 1982 (abitație, carte de imobil): unul – de 76.5 m.p., cu valoare de 481 965 lei, altul – cu suprafața de 29.8 m.p., cu valoare de 201 921 lei. Mai deține în proprietate un apartament: din 2012, cu suprafața de 68,8 m.p., cu valoare de 439 279 lei, dar și o casă de locuit: din 2020, cu suprafața de 35,1 m.p., cu valoare de 100 000 lei.

Gaibu a mai indicat un autoturism SAAB 92xAero din 2005 – dobândit în 2009 cu 5000 EUR, un autoturism Dodge Dakota din 2004 – dobândit în 2012 cu 4000 EUR, dar și un autoturism Mercedes R500 din 2006 – dobândit în 2012 cu 10 000 EUR.

Sergiu Gaibu deține 100% la Prospero Comert SRL, specializată în prestări servicii, cu valoare de cumpărare de 5 400 lei.

La capitolul interese personale, Gaibu a indicat că este fondator al Prospero Comert SRL și Kaizen Grup AO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaibu #terenuri #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.