Economia Republicii Moldova își va reveni în 2023 și va recupera scăderea înregistrată anul trecut, generată de multiplele crize cu care s-a confruntat.
Scenariul de bază al actualului orizont de prognoză se bazează pe o redresare economică în 2023 de 4,7% și pe o creștere economică în anii următori (5,4 % în 2024 și un coridor de creștere de 4-5 % în 2025-2027). Prognozele se regăsesc în cea de-a 24-a ediție a publicației MEGA – Moldova Economic Growth Analysis, elaborată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.
Economia moldovenească a fost puternic afectată în 2022 de o serie de crize fără precedent, cum ar fi agresiunea Rusiei din Ucraina, criza energetică, inflația persistentă și seceta. Aceste crize au pus firmele sub presiuni mari de costuri și de competitivitate, ceea ce a dus la o scădere economică de 5,9%, sectoarele economice cele mai afectate fiind agricultura, construcțiile și tranzacțiile imobiliare, precum și industria.
„Pentru 2023 prognozăm o creștere economică de circa 4-5% pe fundalul recuperării în agricultură grație condițiilor climaterice relativ favorabile, diminuării ratei inflației și, respectivă, relaxării politicii monetare și relansării creditării. Evident, situația de securitate din Ucraina și regiune, precum și dinamica prețurilor la resursele energetice rămân principalele surse de incertitudine și riscuri, care pot afecta această prognoză relativ optimistă” , a adăugat explicat Adrian Lupușor, director executiv Expert-Grup.
Potrivit autorilor publicației, anii 2023-2024 vor marca o perioadă de ,,revenire la normalitate” a dinamicii inflaționiste. Șocurile inflaționiste au început să se disipeze la sfârșitul anului 2022 și începutul anului 2023, indicele prețurilor de consum (IPC) anual înregistrând o tendință descendentă. Decelerarea inflației se va menține pe întreaga perioadă 2023-2024, pe fondul unei baze de comparație ridicate, unui an agricol mai bun, al stabilizării tendințelor inflaționiste în regiune și al presiunilor inflaționiste limitate pe partea cererii la nivel intern.
Ponderea salariilor crește, în timp ce rolul remiterilor se reduce treptat, deși acestea continuă să joace un rol important. Între 2012 și 2022, raportul dintre influxul de remiteri și PIB s-a redus de la 21% la 13,8%, iar ponderea remiterilor în venitul disponibil s-a diminuat de la 16% la 12%. În aceeași perioadă, ponderea salariilor s-a majorat cu 8 puncte procentuale, de la 42,7 % până la 50,7%. Pe termen mediu, creșterea veniturilor va fi susținută de majorarea salariilor, deoarece firmele vor fi nevoite să mărească costurile salariale pentru a atrage angajați calificați.
De asemenea, lichiditatea și capitalizarea ridicate ale sectorului bancar, împreună cu relaxarea politicii monetare și îmbunătățirea dinamicii economice și inflaționiste vor pregăti terenul pentru o redresare economică robustă în 2023-2024, susțin experții.
Autorii publicației MEGA au mai spus că în anul 2023 menținerea sustenabilității fiscale va continua să fie pusă sub presiunea contextului regional, care rămâne a fi foarte incert. În vederea realizării priorităților sociale și economice asumate de Guvern, pentru anul 2023 a fost planificat un deficit major, 6% din PIB. În acest context, Moldova trebuie să valorifice la maximum oportunitățile care derivă din statutul său de țară candidat la UE, care va aduce o deschidere de finanțare și mai mare din partea comunității externe.
