Construcțiile intră la apă! Numărul autorizațiilor acordate s-a redus cu peste 13%

În ianuarie-martie 2023 s-au eliberat 822 de autorizații de construire pentru construcții, cu 13,3 % mai puțin față de trimestrul patru a la anului 2022 și cu 4,3% mai mult față trimestrul unu al anului 2022, arată datele Biroului Național de Statistică.

În ianuarie-martie 2023 s-au eliberat 565 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 0,4% și 257 de autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale, în creștere cu 14,2% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Pentru case și blocuri de locuit cele mai multe autorizații au fost acordate în regiunea Centru (+15 autorizații sau +11,0%), Nord (+5 autorizații sau +10,4%), Sud (+2 autorizații sau +5,9%). Totodată, a scăzut numărul autorizațiilor de construire pentru cladiri rezidențiale eliberate în mun. Chișinău cu 17 autorizații (sau 5,4%) și în UTA Găgăuzia – cu 3 autorizații ( sau 10,7%).

De asemenea, în ianuarie-martie 2023 numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri nerezidențiale a evoluat în felul următor: mun. Chișinău (+12 autorizații sau +37,5%), în regiunea Nord (+12 autorizații sau +22,6%), în UTA Găgăuzia (+10 autorizații sau +29,4%) și regiunea Centru (+2 autorizații sau +3,0%) mai mult față de ianuarie-martie 2022, în regiunea Sud numărul autorizațiilor de construire scad față de aceeași perioadă cu 4 autorizații sau cu 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autorizații #construcții #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.