Un producător de mere din Republica Moldova a spart gheața! A livrat primul camion de mere într-o țară scandinavă

Piața care „ieri” era doar o destinație spre care ținteam, „astăzi” devine accesibilă datorită calității fructelor și perseverenței membrilor noștri. Ștefan Bitlan și-a livrat primul camion de 2o de tone de mere în Suedia. Este vorba de merele Granny Smith.

Parteneriatul comercial cu importatorul suedez a fost stabilit în cadrul expoziției Freskon de la Salonic, Grecia, participarea în cadrul căreia a fost posibilă datorită Proiectului USAID Moldova Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova (Dezvoltăm Moldova Rurală), Western NIS Enterprise Fund și Agenția de Investiții/Invest Moldova Agency.

„Din cerințe mai specifice, au fost solicitate lăzi de 13 kg cu alveole și a fost nevoie de certificări GLOBALG.A.P. și GRASP”, își împărtășește experiența Bitlan.

Merele cu sticker-e “Moldova – taste makes the difference” vor fi comercializate în rețelele de magazine și la piețele locale din Suedia.

În luna martie a acestui an, Moldova a exportat puțin peste 19 mii de tone de mere. Aceasta este mai mult decât cifra din februarie (aproape 15 mii de tone), dar semnificativ mai mică decât nivelul mediu din martie din ultimii cinci ani (aproximativ 25 mii de tone), arată datele EastFruit.

În premieră, merele din Republica Moldova au ajuns în rețelele de magazine și canalele de distribuție din Suedia în luna aprilie. O companie din țara noastră a livrat în Suedia două camioane de mere din soiurile Granny Smith și Golden Delicious.

În martie 2022 – cea mai dificilă a războiului din Ucraina au fost exportate aproximativ 11 mii de tone, în aceeași lună a anului 2021 – aproape 19 mii de tone, 2020 – 27 mii de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#camion #mere #Suedia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.